Intr-o vineri - cum altfel - pentru ca vinerea a fost mereu cea mai grea zi, aici, la servici.
Ma simt ca un hot. Mereu mi-am imaginat ca voi demisiona la nervi, dupa o cearta, nemultumit. Am scris si rescris demisia, am printat-o si am aruncat-o la cos de mai multe ori. Mi-am imaginat o demisie in stilul Sterian, cu o poveste in spate. Pentru ca poveste exista, si sunt sigur ca ar fi fost interesant de citit. Am reusit sa ma abtin, totusi, de fiecare data. M-am abtinut pentru ca majoritatea deciziilor pe care le-am luat la nervi s-au dovedit a fi ... nu tocmai fericite.
Ma simt ca un hot. Pentru ca adresat personal si "la rece", asa cum l-am spus, "Eu plec" nu are in spate nici o poveste. E doar ceva neasteptat si neinteles. Poate banuit, dar sigur neinteles. Si totusi nu vreau sa reprosez nimic nimanui. Explicatia e simpla si sincera, asa cum e spusa "Nu vreau sa mai fiu programator, am sa fac marketing de acum inainte .. " si totusi suna fals. E "adevarul adevarat", dar totusi ascunde atat de multa frustrare, atat de multa nemultumire, atatia nervi, certuri, reprosuri nespuse. Si nodul in gat. Nu vreau sa plec cu scandal, pentru ca (desi imi sta in caracter) am fost "educat" ca nu e bine asa. Cel mai important motiv pentru care nu vreau sa fac nici un repros este ca am invatat ca nu pot reprosa nimanui o greseala care imi apartine. Supararea, nervii si nodul in gat sunt doar vina mea, pentru ca ceea ce se intampla e responsabilitatea mea, consecinta deciziilor pe care le-am luat. Sper ca deciziile pe care le iau acum vor avea consecinte mai placute.
O decizie neasteptata si neinteleasa mai ales din motive financiare probabil, pentru ca acum aveam salariul atat de mare.. nu? Nu. Pentru ca banii nu sunt totul, si nu m-am umilit niciodata pentru bani, si nici nu am de gand. Plec cu toate greutatile mai departe, ezitant, cu multe intrebari, dar sigur ca va fi mai bine.
Sunt recunoscator pentru perioada (2 ani, la zi- de cand am venit pana in ultma zi) pe care am petrecut-o aici. Recunoscator pentru tot ce am invatat. Nu intru in amanunte.
M-am simtit ca un hot. Dar acum, ca emotia inerenta a trecut, cand foaia cu titlul "Demisie" (scris cu 16 si bold) nu mai e pe birou, ma simt bine. Eliberat, chiar daca mi-e putin frica de ce urmeaza. M-am simtit usor vinovat, la reactia bulversata de neincredere " ... de tot ??!?", pentru ca de cateva ori (mai mult sau mai putin) am simtit ca am un loc aici. Prea tarziu, si prea putin.
Urmeaza multe schimbari, si ma simt ca la mare cand ma arunc prima oara in valuri. Fericit.
Si ca sa fie totul aici - 2 ani:
http://derelictblogger.blogspot.com/2006/05/din-nou-degeaba.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2006/07/greu.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2006/07/vineri.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2006/07/zile.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2006/08/birou-vs-ibiza.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2006/11/stare-de.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2006/12/luni.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2007/05/disociat.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2007/05/un-mai-tarziu.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2007/07/marasm.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2007/08/unde-sunt-eu.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2007/09/catching-up-with-well-life.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2007/10/vreau-doar-sa-fiu-lasat-in-pace.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2007/10/welcome-frustration.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2007/11/project-management.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2008/03/programator-i.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2008/03/mereu-pregatit-sa-ma-apar.html
http://derelictblogger.blogspot.com/2008/04/focus-si-pasivitate.html
4 comentarii:
Ti-am consumat pe nerasuflate toate articolele legate de asta in cei 2 ani. Acum le-am gasit. Am avut parte si eu, tot in 2 ani de aceleasi ganduri si sentimente ca si tine. Doar ca tu esti in alt spatiu temporal. Iar eu nu le-am scris undeva pentru posteritate. Cel mai probabil as fi scris "duplicate content" fara sa fi stiut. :)
Ce voiam sa-ti spun e ca am facut si eu acelasi pas dupa 2 ani. Adica mi-am dat demisia din functia de web developer care uploada bannere si mi-am facut agentie de marketing online. Se cheama Webright Media - http://www.webrightmedia.ro/.
Ma bucur ca ai iesit din cercul vicios si-ti doresc mult succes in continuare. Stiu ca vei reusi sa realizezi tot ceea ce iti doresti.
Toate bune!
Multumesc pentru incurajare si iti doresc mult succes in ceea ce faci.
Si eu merg tot spre asa ceva, marketing online, cred ca suntem in domeniu unde exista mult potential :)
Ma bucur ca ai avut puterea sa renunti la ceea ce iti face rau. Marketingul e fascinant si neexploatat suficient in Romania.
Iti doresc sa nu iti pierzi energia si entuziasmul si sa poti sa dai tot ce e mai bun sa realizezi ce ti-ai propus.Succes!
Succes in continuare!
Trimiteți un comentariu