27 martie 2010

Praga

imi pare rau ca telefonul meu nu se intelege deloc cu net-ul de pe
aici, aveam niste imagini care ar fi spus mai mult...

e tare bine, aici. e "altfel", in atatea feluri, de la oameni la
liniste, de la zambete la lumina.

si sunt atat de obosit...

Sent from my iPhone

21 martie 2010

Redemption

Ieri am fost din nou pedepsit pentru unul din pacatele capitale atat de dragi. Ii zic manie, desi e ura pura.

Data trecuta, in exact aceleasi circumstante, am facut accident de masina. Acum am cazut pe scari.

Probabil ar fi trebuit, dimineata, sa schiopatez pana la biserica. Pacat insa ca in cartierul de muncitori in care traiesc nu e nici una.

20 martie 2010

Sunt un prost

Te-am crezut. 


Am renuntat la masti si minciuni, la interese si jocuri, la planuri, strategii si scopuri. Am renuntat si la presupuneri, cu riscul sa fiu neplacut surprins - si m-am bucurat, pentru ca a fost bine.  


Nu e. Nu sunt bun, eu, asa cum sunt. Tu vrei pe cineva care face ce trebuie, nu stii altfel. 

Mototoli hartia si o arunca pe jos, scarbit. Nu, nu e o zi buna pentru scris astazi.

10 martie 2010

Principial vorbind

Lumea e curioasa in legatura cu principiile mele "de viata". Si eu.

Well, cred ca unul din ele e sa nu fac ce asteapta lumea de la mine. Asa, din principiu. Decat daca e ceva de castigat din asta. Acum e?

Vad ca am inceput, totusi, deci cel de mai sus ar fi primul. Nu in ordinea importantei, totusi. Primul ar fi sa am intotdeauna pregatite macar doua minicuni bune. Altfel, cine stie ce s-ar putea intampla?!

3-ul ar fi legat de "trebuie". Daca "trebuie", ceva e gresit. In principiu, nimic nu trebuie. Totusi fac mereu ceea ce trebuie, nu-mi permit sa gresesc.

Mai sunt principii legate de ceea ce fac. Care ar trebui sa mearga mereu impotriva a ceea ce zice lumea ca e bine. Daca lumea ma contrazice, inseamna ca sunt pe drumul cel bun, in fond eu am intotdeauna dreptate - si sunt cel mai destept in orice situatie. Asta e un principiu de viata - "eu am intotdeauna dreptate"? Il numar ca 4.

Ar mai fi, important!, sa ma simt mereu razbunat. Sa nu las sa treaca nimic, oricat de mult timp a trecut. Si daca nu-si mai aduce aminte pentru ce i-o trag, ii amintesc cu placere. Deci 5.

Mai e premisa ca toata lumea ma minte, care nu stiu daca e un "principiu de viata", dar s-a dovedit a fi foarte utila, pana acum. Si tot ca principiu, e neaparat necesar sa stiu tot ce se intampla. Tot, despre toata lumea din jurul meu.

Imi amintesc ca mi-am notat, odata, doua citate - "Nici un lucru nu merita dorit", si "Daca cineva iti spune ca nu esti centrul universului, e un prost". La primul am renuntat, intre timp, pentru ca mi-am dat seama ca obtin orice imi doresc, deci nu prea are sens sa-mi refuz.

A! Am refuzat, mereu, sa fac "chestii" ilegale. Sunt sigur ca se poate si altfel, chiar daca dureaza mai mult (nu se aplica la legea circulatiei, evident).

Ar trebui sa zic ceva si de bani. In principiu, banii nu sunt importanti. Doar cati am, si ce pot face cu ei. ma simt sarac doar cand simt ca "nu pot" ceva, si se intampla destul de rar. Si rezolv.

Si mi-am dorit mereu ceea ce nu pot avea ceilalti. Cu atat mai mult ca stiu ca am sa obtin, pana la urma. Si nu renunt niciodata.

Nu stiu cate sunt, pana aici, dar ma opresc. Cred ca am epuizat minciunile bine pregatite. Cine stie ce s-ar putea intampla.

(Nu dau nimic mai departe, tot din pricipiu. Ce? Sa stiti voi de cine m-ar interesa sa stiu?)

04 martie 2010

Nu inca





Ma evaluati. Ma comparati. Ma mutati dintr-o categorie in alta. Imi cititi gandurile si imi descoperiti cele-mai-bine-ascunse minciuni. Cele-mai-bine-ascunse secrete. Ma conduceti in discutii, aflati, stiti. Ma cunoasteti.

Ma evaluati dupa ce-stiti-ca-trebuie, si ma comparati cu pe-cine-ati-cunoscut. Putem inventa multe categorii. Gandurile-mi sunt bine ascunse, iar minciunile sunt inramate pe perete. Secretele sunt doar ale mele, greu de purtat. Dureros. La discutii sa fiti atenti - eu sunt, intotdeauna. Ma cunoasteti?

N-a fost niciodata simplu, cu mine. Si intotdeauna ati obtinut doar ce v-ati dorit. Cu mine n-a functionat niciodata comparatia cu pe-cine-ati-cunoscut. Poate dupa.

Va privesc, va admir ca ati reusit sa obtineti ce v-ati dorit, ma bucur ca sunteti fericiti. Si stiu ca nu va pasa.

EU nu plec nicaieri, totusi. Nu inca.

03 martie 2010

Cand ma uit la stele

Iti impleteai parul, atenta. M-ai vazut, mi-ai zambit scurt, in oglinda. 


Ai venit sa-ti iei lucrurile?

N-am reusit sa te mint, niciodata. N-as fi reusit sa te mint nici atunci. Imi venea sa rad, ti-am zambit, mi-ai zambit inapoi, si ai ridicat din spranceana.

Deci?
Trebuie? 
Nu, nu neaparat. 

De la fereastra ta se vede orasul, pana departe, agitat si zgomotos. In mine e liniste. Imi aprind a doua tigara, imi place la tine, aici a fost mereu liniste.

Deci nu ne mai lasam impreuna de fumat, sa inteleg. 
Eu ti-am zis ca n-o sa ma las niciodata. 
Am avut vreo sansa, macar? 

Nu stiu ce sa raspund. Nu, cred ca n-ai avut.

N-am avut, stiu. Am stiut de la inceput. 
Si..
Esti altfel, stii? 
Sunt acelasi. 
Nu, e alta privire. Nu ti-am vazut-o niciodata, privirea asta. Ai renuntat.

Sa renunt? Nu pot sa renunt. Nu stiu ce sa-ti spun. Vreau sa vorbesti tu.

Si, se termina asa? 

02 martie 2010

Little piece

Parca am mai zis aici pe blog ca libertatea da dependenta. Nu?