O sa fie controversat, fiecare o sa inteleaga ce vrea, stiu, dar nu ma pot abtine.
Sunt putin surprins, si mi se intampla destul de rar. Ok, nu e nimic ce nu stiam, certitudinea vine doar cu o ridicare din umeri. N-am ajuns niciodata sa cred nimic, doar uitasem. Nu mi-au placut niciodata minciunile prost spuse, tocmai pentru gustul asta amar. Acum, ca stiu, ce facem?
Ma comport ca si cum nu stiu nimic? Ma comport ca si cum nu s-a schimbat nimic? Ma comport normal, pentru ca nu ma intereseaza mai mult decat ieri, acum doua saptamani sau acum patru luni? Da, probabil asa am sa fac ... si atunci ai sa-ti dai seama ca s-a schimbat ceva.
Sunt cel mai greu de mintit om pe care l-ai cunoscut. "Cunoscut" doar pentru ca ne-a facut cineva cunostinta, altfel nu ai ajuns sa ma cunosti deloc. N-ai reusit sa treci peste standarde, tipare, istorie, povesti. Sa ma cunosti.
Sunt putin amuzat, de situatia asta. Sunt tentat sa spun ca e greseala mea, totusi nu e vorba de nici o greseala. E normal. Tu ai ceva de aparat, eu nimic de pierdut.
A fost bine. Nu exceptional. Peste medie, oricum. Trebuie doar sa inveti sa minti mai bine. Cel putin dupa standardele mele. Si pana la urma cine sunt eu?
Atat. Nimic memorabil.
“You have to trust in something, Your gut, destiny, life, karma, whatever..” Steve Jobs
19 mai 2010
18 mai 2010
16 mai 2010
Intre bine si rau
Mai devreme, la cafea cu prietenii, am avut sentimentul - inconfortabil - ca in spatele fiecarei propozitii e vorba de bani. In spatele fiecarui gand pierdut de-al meu, fara nici o legatura cu ceea ce vorbim, sau cu ceea ce se vorbeste fara ca eu sa fiu atent, e vorba de bani.
Si mi se pare ceva strain, de parca m-am trezit spectator la o piesa de teatru intr-o limba pe care n-o inteleg. Nu-mi doresc asta. Stiu ca pot fi orice sau oricine vreau sa fiu, dar acum simt ca tot ce-mi doresc e sa nu fiu... asta.
Si nu e vorba numai de bani. E vorba de statut, e vorba de imagine, e vorba de concret, de "cat" si "pe ce" am pus mana. Si nu sunt strain nici de bani, nici de imagine, sau statut. Eu sunt, si am fost dintotdeauna, concret. Dar e stupid, daca totul se reduce la asta.
Nu stiu care sunt valorile. Dar sigur nu sunt astea. Altfel nu m-as simti asa.
Si mi se pare ceva strain, de parca m-am trezit spectator la o piesa de teatru intr-o limba pe care n-o inteleg. Nu-mi doresc asta. Stiu ca pot fi orice sau oricine vreau sa fiu, dar acum simt ca tot ce-mi doresc e sa nu fiu... asta.
Si nu e vorba numai de bani. E vorba de statut, e vorba de imagine, e vorba de concret, de "cat" si "pe ce" am pus mana. Si nu sunt strain nici de bani, nici de imagine, sau statut. Eu sunt, si am fost dintotdeauna, concret. Dar e stupid, daca totul se reduce la asta.
Nu stiu care sunt valorile. Dar sigur nu sunt astea. Altfel nu m-as simti asa.
08 mai 2010
05 mai 2010
Brief moment of grace
Pentru cateva clipe, azi, am avut senzatia de bine, a firescului. N-a durat mult.
27 aprilie 2010
21 aprilie 2010
Arogant
Nu inteleg cum poate cineva sa-mi reproseze ca sunt arogant. Poti sa-mi reprosezi ca sunt "neatent", sau ca am spus o minciuna, sau ca am gresit. Cum sa-mi reprosezi ca sunt arogant?
Te deranjeaza atitudinea mea aroganta. Nu esti de acord cu mine, au contraire, tu crezi ca esti mai "bun" decat mine. Si totusi imi reprosezi aroganta. Atitudinea mea te-a facut sa te simti mic, atacat, sau cum te-o fi facut sa te simti. Si reactia ta e sa-mi reprosezi asta.
Da, sunt arogant. Ca sa fie clar, motivul pentru care sunt arogant este ca eu sunt, asa cum am spus, cel mai interesant, cel mai destept si cel mai important. Si in plus, tu esti un nimic. Sau nu esti nimic. Spune-i cum vrei.
Cu cat ma gandesc mai mult, cu atat mi se pare mai comic. Imi reprosezi ca reusesc sa te fac sa te simti un nimic?
Te deranjeaza atitudinea mea aroganta. Nu esti de acord cu mine, au contraire, tu crezi ca esti mai "bun" decat mine. Si totusi imi reprosezi aroganta. Atitudinea mea te-a facut sa te simti mic, atacat, sau cum te-o fi facut sa te simti. Si reactia ta e sa-mi reprosezi asta.
Da, sunt arogant. Ca sa fie clar, motivul pentru care sunt arogant este ca eu sunt, asa cum am spus, cel mai interesant, cel mai destept si cel mai important. Si in plus, tu esti un nimic. Sau nu esti nimic. Spune-i cum vrei.
Cu cat ma gandesc mai mult, cu atat mi se pare mai comic. Imi reprosezi ca reusesc sa te fac sa te simti un nimic?
19 aprilie 2010
16 aprilie 2010
I'm not hearing any heart.
"Run the risk, if you get hurt, you'll come back. Because, the truth is there is no sense living your life without this. To make the journey and not fall deeply in love - well, you haven't lived a life at all."
http://www.youtube.com/watch?v=HwL1Ohe8Htw
http://www.youtube.com/watch?v=HwL1Ohe8Htw
11 aprilie 2010
Alb / Negru
Dupa o pauza binevenita, inevitabil, concluzia. Da, cred ca e mai bine sa nu. Sa nu mai, adica.
A fost misto, a venit cand nu ma asteptam, mi-a fost frica, am ridicat din umeri, am acceptat, o traiesc cu voluptate. Nu m-am hotarat inca daca e "schimbare" sau "acceptare". "Recunoastere". Accept ca totul s- a schimbat in jurul meu, viata, voi. Si ma bucur ca am reusit sa raman acelasi. Aceeasi muzica, aceeasi tigara la aceeasi cafea, aceleasi minciuni, acelasi zambet, nesiguranta, aroganta, acelasi eu.
Acum o sa urmeze iadul, vine de fiecare data. Astept loviturile, sunt convins ca ne vedem de partea cealalta. Cum m-ati invidiat de fiecare data, o sa ma invidiati si acum. Am sa cad in picioare, oricat de lung si de greu va fi, si de data asta.
Intrebarea o sa ramana mereu, care sunt eu, cel de acum, cel de atunci? Care raspuns e cel bun? Nu m-am lasat niciodata amagit, nu sunt si n-am fost niciodata atat de important pentru nimeni. E o iluzie.
Si n-a fost niciodata nici alb, nici negru. A fost misto, si chiar daca va vreau in continuare, chiar daca nu ma incomodati, chiar daca nu ma credeti sau nu-mi mai spuneti nimic, n-o sa mai fie la fel. Alb sau negru n-ar fi putut fi niciodata, nu sunt al nimanui. Sunt cea mai gri persoana pe care ati cunoscut-o.
A fost misto, a venit cand nu ma asteptam, mi-a fost frica, am ridicat din umeri, am acceptat, o traiesc cu voluptate. Nu m-am hotarat inca daca e "schimbare" sau "acceptare". "Recunoastere". Accept ca totul s- a schimbat in jurul meu, viata, voi. Si ma bucur ca am reusit sa raman acelasi. Aceeasi muzica, aceeasi tigara la aceeasi cafea, aceleasi minciuni, acelasi zambet, nesiguranta, aroganta, acelasi eu.
Acum o sa urmeze iadul, vine de fiecare data. Astept loviturile, sunt convins ca ne vedem de partea cealalta. Cum m-ati invidiat de fiecare data, o sa ma invidiati si acum. Am sa cad in picioare, oricat de lung si de greu va fi, si de data asta.
Intrebarea o sa ramana mereu, care sunt eu, cel de acum, cel de atunci? Care raspuns e cel bun? Nu m-am lasat niciodata amagit, nu sunt si n-am fost niciodata atat de important pentru nimeni. E o iluzie.
Si n-a fost niciodata nici alb, nici negru. A fost misto, si chiar daca va vreau in continuare, chiar daca nu ma incomodati, chiar daca nu ma credeti sau nu-mi mai spuneti nimic, n-o sa mai fie la fel. Alb sau negru n-ar fi putut fi niciodata, nu sunt al nimanui. Sunt cea mai gri persoana pe care ati cunoscut-o.
08 aprilie 2010
Sunt atatea
de spus, si nu spun nimic. Stiu ce sa spun, cum sa o spun, stiu cand momentul e potrivit. Si tac. Nici macar nu ma mira linistea, nimicul tacerii mele.
05 aprilie 2010
Inexorabil
Ne-am schimbat atat de mult, toti. Atat de repede, in atat de putin timp. Am pierdut o viata pe care n-am sa o mai pot trai niciodata, la fel. De ce?
Profund, nu?
Profund, nu?
04 aprilie 2010
29 martie 2010
27 martie 2010
Praga
imi pare rau ca telefonul meu nu se intelege deloc cu net-ul de pe
aici, aveam niste imagini care ar fi spus mai mult...
aici, aveam niste imagini care ar fi spus mai mult...
e tare bine, aici. e "altfel", in atatea feluri, de la oameni la
liniste, de la zambete la lumina.
si sunt atat de obosit...
Sent from my iPhone
26 martie 2010
21 martie 2010
Redemption
Ieri am fost din nou pedepsit pentru unul din pacatele capitale atat de dragi. Ii zic manie, desi e ura pura.
Data trecuta, in exact aceleasi circumstante, am facut accident de masina. Acum am cazut pe scari.
Probabil ar fi trebuit, dimineata, sa schiopatez pana la biserica. Pacat insa ca in cartierul de muncitori in care traiesc nu e nici una.
Data trecuta, in exact aceleasi circumstante, am facut accident de masina. Acum am cazut pe scari.
Probabil ar fi trebuit, dimineata, sa schiopatez pana la biserica. Pacat insa ca in cartierul de muncitori in care traiesc nu e nici una.
20 martie 2010
Sunt un prost
Te-am crezut.
Am renuntat la masti si minciuni, la interese si jocuri, la planuri, strategii si scopuri. Am renuntat si la presupuneri, cu riscul sa fiu neplacut surprins - si m-am bucurat, pentru ca a fost bine.
Nu e. Nu sunt bun, eu, asa cum sunt. Tu vrei pe cineva care face ce trebuie, nu stii altfel.
Mototoli hartia si o arunca pe jos, scarbit. Nu, nu e o zi buna pentru scris astazi.
Am renuntat la masti si minciuni, la interese si jocuri, la planuri, strategii si scopuri. Am renuntat si la presupuneri, cu riscul sa fiu neplacut surprins - si m-am bucurat, pentru ca a fost bine.
Nu e. Nu sunt bun, eu, asa cum sunt. Tu vrei pe cineva care face ce trebuie, nu stii altfel.
Mototoli hartia si o arunca pe jos, scarbit. Nu, nu e o zi buna pentru scris astazi.
15 martie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


