Simplu

Citesc o carte, care imi place mult. Si n-am cu cine s-o discut (trist, stiu :) ). Si caut "pe net", sa vad ce-au spus altii... Si gasesc oameni ca mine, carora le place, care sunt incantati, care se regasesc, care au nostalgii, care... Si gasesc oameni care vorbesc de imaturitatea autorului, vorbesc de stitlul care abia la urmatorul lui roman s-a cristalizat, vorbesc de imperfectiune, de o poveste ratata, de "creionarea unor personaje imperfecte"... Asta ma face sa fiu "simplu", nu?

Vreau sa aud mai putine intrebari, sa-mi spuna cineva ce trebuie sa fac, si sa nu mai am nevoie sa gandesc. Vreau sa-mi spui de ce nu mai spui nimic, si as vrea sa fiu oriunde atundeva, numai nu aici.

Atat timp cat ...

"Acasa" e frig, se vad multe stele, miroase a iarna si a fum, si e foarte liniste. Nimic nou, deci.

Imi expira permisul de conducere, am venit sa-l schimb. Au trecut 10 ani.

Politia (evidenta populatiei) e la etajul 3 al unui mall. Da, intre magazine de haine, si terase si fast-fooduri, mergi cu dosarul pentru pasaport sau permis de conducere.

Ultimele zile m-au (m-ai?) facut sa ma simt ... simplu. Si mic, si inexistent. Atat timp cat acum zambesc... (desi o sa-mi fie dor, pentru ca dai dependenta).

E bine aici (si asta cred ca am mai zis).

Daca s-ar putea, ati auzi linistea.