echilibru

- concordanta intre lucruri opuse sau diferite;
- stare de liniste sufleteasca (fig) ;
sunt doua din definitiile din DEX pentru "echilibru". Cred ca e una din cele mai periculoase capcane cu care te poti intalni in viata. Cred ca majoritatea oamenilor au undeva in subconstient nevoia de echilibru in sensul de "liniste sufleteasca". Si nu ma refer la "zona de confort".

Ma refer la faptul ca oamenii cred ca pot fi "fericiti" doar cand ating o stare de echilibru, si nu pot fi fericiti decat intr-o astfel de stare. Un exemplu: daca ai cariera nu ai timp de familie. Sa mai spun ? Daca ai un servici(u) ;) bine platit nu mai ai timp sa .... Daca ai multi bani ai putini prieteni (adevarati) .

Si toti ne construim imaginea unui echilibru. Sa am un servici unde sa nu muncesc foarte mult, si sa ma plateasca binisor. Sa am o masina buna, dar nici sa nu dau o avere pe ea. etc Aici e linistea sufleteasca. Sentimentul ca faci bine ce faci , ca exista o justificare pentru ce faci si ca daca tragi linie, "e bine". Asta se traduce practic in nici nu castig foarte mult, dar nici nu pierd nimic din ce am.

Nu sunt de acord cu starea de echilibru. Daca ti se pare ca ai de toate inseamna ca iti ascunzi singur ceea ce ai putea avea de fapt.

Echilibrul e o minciuna bine elaborata, sustinuta cu eforturi prea mari. Si nu trebuie sa fie liniste sufleteasca.

O carte pentru fiecare copil

O initiativa frumoasa, de la BookBlog.ro

"
bookblog.ro organizeaza in luna februarie o actiune de colectare si donatie de carte pentru copiii din orfelinate si centre de plasament din Bucuresti.
Daca ai acasa carti pentru copii si tineri (pana la 18 ani) - carti de povesti, de colorat, beletristica sau de specialitate (manuale scolare sau carti de nivel de scoala primara / liceu) - de care te poti desparti ca sa bucuri sufletul unui copil, SI TU POTI OFERI O CARTE !
Cartile se vor colecta:Marti, 13.02.2007, intre orele 17:00 si 20:00, in ASE, Cladirea Comert (Mihai Eminescu), la parter.Sambata, 17.02.2007, intre orele 11:00 si 14:00 in acelasi loc.
Daca ai multe carti trimite un email cu nume si numar de telefon la cartipentrucopii @ bookblog.ro pentru a discuta posibilitati de ridicare a cartilor, pina la data de 16.02.2007. Daca ai vrea sa ajuti dar nu ai carti pentru copii intreaba-ti prietenii sau macar povesteste-le de initiativa noastra.
Haideti sa ii ajutam sa viseze mai frumos!
"
http://www.bookblog.ro/anunturi/o-carte-pentru-fiecare-copil/

Eu va urez succes, si sper sa reusesc sa ajung si eu cu ceva carti la voi !

nu (mai) vreau sa fiu prost

In urma cu ( si nu-mi vine sa cred ca deja au trecut "ani"), pe sosea, am ajuns in spatele unei masini care transporta oi. Un "ARO papuc", in spate o cusca. Oi vii. Oile, inghesuite unele in altele, toate in aceeasi directie, cum stau oile. Mai putin una, asezata intr-o pozitie nefireasca, pentru ca nu mai incapea, si nu se putea misca, ridicata si presata de peretele de sarma. Nu pot sa descriu exact, pentru ca nu vreau sa inchid ochii sa vad. Toate oile inghesuite unele in altele, doar una privind inapoi, ridicata pe plasa de sarma. Si pentru cateva secunde am mers in spatele masinii si nu am putut sa-mi desprind ochii de imaginea care si acum e la fel de reala si de ... impresionanta. Pentru ca m-a impresionat. E una din imaginile care nu te mai parasesc niciodata. Un timp am refuzat sa o accept, am respins-o , fara succes. Apoi am acceptat-o si acum ma bucur pentru ca am trait acolo, atunci. Pentru ca am fost fata in fata cu oaia care voia sa iasa din cusca.

Asa cum se intampla mereu, cand nu poti sa accepti, nu poti sa intelegi. Si cand nu intelegi nu inveti.

Metafora - pentru ca totul e o metafora , nu ? - vietii in cusca mi se pare acum completa, si imi pare rau ca a trebuit sa dureze atat de mult timp, ca sa o inteleg.
Si sunt pregatit sa invat.
Ca viata e ca o sosea, pe care circulam in viteza, toti la un loc.
Ca,mai mult ca sigur, nu stim unde mergem, si cand aflam e prea tarziu, si nu mai putem schimba nimic.
Ca suntem condusi de altii, care nu ne vor neaparat binele, si carora nu le pasa de noi.
Ca in fata nu se vede nimic, pentru ca intre noi si cei care ne conduc e ridicat un perete. Pentru ca noi nu trebuie sa vedem. Sau poate ca vedem unde mergem, dar nu intelegem nimic.

Daca te asezi diferit fata de ceilalti, ai sa stai rau, e dureros. Si nu mai poti intra in rand cu ceilalti. Dar macar ai o sansa sa vezi ce se intampla cu adevarat.
Si daca vezi, si te cateri pe gard, nu rezolvi nimic.
Si cei care se uita la tine si te compatimesc nu te vor ajuta, chiar daca undeva in sufletul lor ar vrea. Ei sunt in masina lor si invariabil trec mai departe.
Si atat.

Eu nu ma pot multumi cu atat, mie imi trebuie mai mult. Eu trebuie sa stiu cum fac sa rup plasa, sa sar din masina, sa ma scutur de praf si sa plec in directia mea. Nu mai vreau sa fiu oaia proasta care isi da seama ca merge inainte chiar daca sta cu spatele. Nu e de ajuns.

Probabil ca pare ieftin ce-am scris, daca nu vezi atunci cand inchizi ochii.

visele..

Cand am sa am mai mult timp am sa ordonez post-ul asta, pentru ca nu e coerent. E scris asa cum l-am gandit. Si am sa continui si ideile pe care le-am inceput si le-am lasat in aer.

"Cu ce e mai bun Bill Gates decat un muncitor de la Tractorul Brasov, de ce unul din ei are milioane de dolari, si celalalt n-are nimic ? Ce a avut asta in plus? Noroc." - citat aproximativ, nu l-am retinut exact, oricum n-are importanta, ideea in sine se regaseste la tot pasul.

Uite din pacate nu pot sa fiu de acord cu asta. Nu contest conceptul de "noroc", pentru ca ar fi o prostie. Da, "norocul" exista. Dar nu e chiar ce zice lumea ca e. Cred ca Einstein a spus .."Conincidentele sunt modul prin care Dumnezeu ramane in anonimat". Norocul e la tot pasul, doar ca nu toata lumea e pregatita sa-l inteleaga.

Care e deosebirea intre Bill Gates si muncitorul de la Tractorul? Pai sa vedem... Bill Gates se trezeste cel mai bogat om al planetei, si se gandeste ce ar mai putea sa faca cu banii. Nea' Gica se trezeste, iese din casa, bea o bere si se duce la slujba, sa mai treaca o zi, sa mearga leafa. Injura guvernul si pe inginer, mai bea o bere, acasa se uita la stiri cu becali, mai bea o bere.. trece ziua.
Dar de ce e deosebirea asta? Pai , ca Bill s-a nascut in STATE, si acolo "nu erea domle' , comunistii ". Acolo puteai sa faci afaceri, la noi puteai sa fii mandatar, sa faci poze pe plaja si-atat. Nea' Gica a facut si el ce-a putut. Liceul, si la strung.
Voi astia tineri, credeti ca pe vremuri era ca-n filme? Nu era, stateam la coada la ulei toata ziua, luam pe cartela, era greu, ehe...
Pai bine, nea' Gica, da Cutare, care in 90 era si el la strung, de ce are Bre' acuma 3 masini si 2 case si tu tot cu becali si berea ai ramas ?
Pai .. Cutare a furat, ma, a furat de la stat, si pe deasupra mai era si in partid.
Pai si ce treaba are Bre' partidu?
Ehe.. astia din partid .. Lasa, ma, ca numi trebuie mie masini, astia sunt toti niste hoti, nu vreau sa fiu ca ei. Niste hoti, care traiesc pe seama noastra. Pai tu stii ca eu din leafa mea ii platesc pe astia din guvern? Hai asa o bere, ca-ncepE stirile, lasa filosofia. Vorbe ..

Da, in State in '85 ( cand lansa bill primul windows) aveai Libertatea sa faci mult mai multe ca in Romania in '85. Ba chiar mai multe ca in Romania in 2007. Dar asta nu e o justificare pentru nimic. Pentru ca in Romania exista oameni mai bogati ca in State', deci se poate si invers. Si majoritatea romanilor, a bucurestenilor, cel putin, citesc Libertatea in tramvai, in drum spre serviciul cu salarul minim.

Am pornit de la noroc.
Cand nu vrei nimic, nu te gandesti la noroc, el nu exista. Cand "ai vrea" ceva, poti sa ai noroc, sau nu. E un pas inainte, oricum. Cand esti sigur ce vrei, deja ai pornit la drum, doar cauti metode sa ajungi acolo, ai noroc sa gesesti niste scurtaturi. Cand obtii ce vroiai, si te uiti inapoi, iti spui "uite ce noroc am avut, daca nu era cutare lucru, nu puteam sa .. ". Si asta e valabil cu toata lumea. Norocul exista mereu. Trebuie doar sa fii pe faza.

Si acum, o expresie care ma deranjeaza groaznic, dar am s-o spun. Nu poti sa vrei sa fii milionar in dolari, si sa ai o .. "mentalitate de sclav". 90% din romani se compatimesc, isi spun sclavi. EU fac chestia asta zi de zi. Sunt un sclav, ma duc la servici. Sunt un sclav, fac cutare lucru. Poate azi am sa am noroc si am sa castig la loto,si nu o sa mai fiu sclav. Nu vreau sa recit ce am citit in carti, dar chiar sunt convins de chestia asta. Daca vrei sa faci ceva si incepi, vor aparea diverse ocazii. Daca in fiecare zi te uiti la televizor , bei bere si injuri guvernul, slabe sperante sa ai "noroc", sa te imbogatesti. Daca in fiecare zi te trezesti si singurul lucru la care te gandesti e cum ai sa te culci inapoi, cu ce te ajuta norocul ? Ai sa te impiedici in fiecare zi de ocazii peste ocazii sa castigi ceva in plus ( nu neaparat bani), dar nu ai sa le observi, pentru ca te gandesti la ce a facut Steaua.

Televiziunea este o metoda de anestezie sociala. N-ai nimic interesant in viata ta - te uiti la stiri; sau la o telenovela ( sau, ca mine, la O.C. care e acelasi lucru, dar acolo sunt case la malibu, si barci cu panze, pe care le iubesc de la 7 ani cand am citit prima data Toate panzele sus, si oceanul e asa de albastru). Te uiti la stiri ca sa uiti ca nu ai platit intretinerea si ca nu ai cu ce, ca sa poti sa-i compatimesti pe altii si sa te simti bine ca tie nu ti-a luat Dunarea casa. Te uiti, cautand motive sa injuri guvernul, la stirile care-ti dau motive adevarate sau inventate sa injuri guvernul.

Spuneam mai sus, nu vreau sa recit din carti, dar daca iti doresti ceva cu adevarat, vei obtine ceea ce vrei. In primul rand, si foarte important, pentru ca daca iti doresti cu adevarat ceva, vei gasi puterea sa INCEPI sa incerci sa obtii ceea ce vrei. Si odata ce ai facut primul pas, daca vrei cu adevarat ceva, e imposibil sa nu obtii. Legea Atractiei spune ca Universul iti da ceea ce iti doresti, Biblia (indiferent care din ele) spune ca Dumnezeu (indiferent care) iti da daca ii ceri, Dar primul pas e sa vrei.

Si daca uitandu-te la stiri ai sa zici "Maama As vrea si eu asa o casa!", asa cum facem toti, urmatorul pas nu e sa gasesti scuze de ce nu poti sa o ai, sau defecte celui care o are, ci sa te gandesti cum ai putea sa o ai. El cum a facut? Pot si eu ca el? Probabil ca nu. Dar ai putea altfel. Dar vor mai fi multi Bill Gates, care vor face averi din nimic, fara sa fure si fara sa faca afaceri cu statul, si fara sa fie in partid. Bill Gates , la 14 ani ( da, la varsta 14 ani , cand la noi se ia buletinul) a facut cu Allen o afacere din care a castigat 20 mii de dolari in primul an. Apoi a aflat lumea cati ani au...

Oamenii nu se pot deosebi intre ei in functie de regimul politic, de tara in care traiesc sau de alte conditii din afara. Oamenii se deosebesc intre ei prin ambitie, si prin disciplina. Vrei sa faci ceva, ai ambitia sa obtii ce vrei , sa fii mai bun, sa-ti indeplinesti visul, trebuie sa ai si disciplina. Sa nu ridici din umeri si sa spui "stiam eu ca nu poate fi asa de frumos", cand apare primul obstacol. Trebuie sa stii sa visezi, nu doar sa privesti la altii. Ce vad la televizor in momentele rare cand trec pe langa el sunt visele implinite ale altora. Eu vreau sa le vada altii pe ale mele.

Am inceput cu nea' Gica si Bill si am ajuns la teoria chibritului. Ideea mea era simpla, ca atata timp cat nea' Gica (din mine) va continua sa mearga in fiecare zi la servici sperand sa se schimbe ceva, EU nu voi obtine nimic. Ce-i deosebeste pe gica si bill .. visele.

timp...

Idei, par bune, daca as sta sa le .. As visa la .. As merge.. Mi-ar place sa .. daca as fi ...
Pacat ca nu am timp sa ma gandesc.

Ma doare ... Sunt obosit... Nu vreau sa ... Nu e bine ca ... Daca nu as fi ...
Noroc ca nu am timp sa ma gandesc.

Urmatorul ...

Deschizi ochii.

O coada imensa, de oameni , care se misca incet, dar se misca. Te uiti in spate si vezi pana departe.. oameni la rand. In fata .. oameni la rand. Capatul nu se vede.
Stai , la rand, nici tu nu (mai) stii de cand, dar stai, toata lumea sta! Nu stii de fapt de ce stai aici, la ce ar trebui sa te astepti, cat mai dureaza...

Ajungi sa ii cunosti pe cei din jur, stati de vorba. Unii planuiesc sa treaca in fata, cu orice pret. Nu stiu, nu conteaza ce e in fata, dar tre sa treaca in fata. Dau din coate , se iau la bataie. Cu cate un ochi vanat, dar avanseaza, cate un loc, inca unul.
In urma lor, oameni care raman pe loc, isi ingrijesc ranile si-i injura. Ai vazut ce mi-a facut ala ? Da.. Da mie, mie ai vazut ce mi-a facut ? Nesimtitul. Ne-a furat locul. Hei, voi !, ati vazut ce ne-a facut ala ? Ne-a furat locul. Deja cred ca ai trecut pe langa 3 grupuri de oameni nervosi care le furase locul anul trecut. Altii explica de ce pe ei ii dezavantajeaza faptul ca s-au nascut in aprilie, si au prins un loc prost. Se opresc, se aseaza , izbucnesc in plans; lumea trece pe langa ei, cu priviri curioase. Unii se opresc, le asculta povestea, si trec mai departe, ridicand din umeri. Altii se aseaza, si-i consoleaza: Da, stiu, eu sunt nascut in februarie, iti dai seama? La mine e si mai rau. Plang impreuna. Ai trecut si pe langa cateva grupuri de astea pana acum.

Cate unul se enerveaza si pleaca. Nu mai poate. Incepe sa strige, Noi nu ajungem nicaieri asa, n-are nici un rost. Dupa el, unii ii dau dreptate. Da, sa stii ca da, avea dreptate. Pai uite, stam de-o viata la coada asta.. n-am ajuns nicaieri. Ce treaba-i asta? Pai daca n-am ajuns in atata timp, cat timp sa mai pierdem? Lasa-i pe astia tineri sa-si faca iluzii, eu am imbatranit , ma retrag. Hai, mergi cu mine? NU stii ce sa faci. Parca are dreptate. Esti tanar, poate ai inca timp sa faci altceva nu sa stai aici la coada asta.. cine stie cat , si daca la sfarsit nu e nimic.. de fapt ce e oare la sfarsit? De fiecare data ti-e din ce in ce mai greu sa ramai. Dar ramai.

Cei care pleaca, te arata cu degetul. Fraiere, uite, eu vin de acolo, din fata, si n-am ajuns nicaieri. Nu te mai du, pierzi vremea de poamana. Hai, hai sa-ti povestesc ce greu a fost pana acolo, ai sa vezi, n-ai sa mai vrei sa mergi nicaieri. Uite, vezi daca esti prost, stai la coada, si nici nu stii pentru ce. Ai tu impresia ca ai sa obtii cine stie ce. Fraiere !!

Te dor picioarele, si iti tiuie urechile de la singuratate. E din ce in ce mai putina lume la coada si a inceput sa mearga mai repede.

Lumea incepe sa murmure. Toti se ridica pe varfuri. Se vede, se vede ceva inainte.

Mai sunt doi oameni in fata ta. E un nene, la un birou, cu un pix in mana. Pare nervos. Iti bate inima din ce in ce mai tare, se ridica un nod in gat. Auzu de la cel din fata , o frantura de conversatie ".. alege .. cum .. acasa .. ". Oare ce zice. Uiti sa respiri, incerci sa intelegi.

_Dumneavoastra, ce doriti ? E amabil, nenea. Nu e nervos deloc, zambeste.
_Cum, ce-mi doresc?
_Da, CE va doriti?
_Adica.. asa, in general.. ? Sau cum?
_ Da, ce va doriti, un Mercedes, un avion, o casa la Malibu, pacea mondiala?
_Si ..
_Da, tot ce doriti, va indeplinesc, dar hai, mai repede, ca asteapta lumea.

E ceva la mijloc, e clar. Oare ce costa asta. E clar ca nu e degeaba. Imposibil sa iti dea "orice" degeaba.

_Pai ce tre sa dau la schimb?
_Pai ce sa mai dati la schimb, ati stat la rand atata timp, e gratis.
_A, stiu eu, e o intrebare capcana, daca cer o masina, mi-o dati , dar o sa fie prea scump Service-ul al ea, Daca cer o casa, Impozitele mari, si n-am sa am cu ce sa merg in concediu..

_Alo, va hotarati sau va trimit inapoi la coada ?
_A, da, vreau o masina. Ba nu, un servici cu salar mai mare, ba nu ..
_Hai, mergeti dumneavoastra inapoi, si va hotarati, va mai asteptam! Urmatorul !

E randul tau. Inchide ochii si gandeste-te bine.

Iluzia propriei genialitati

nu rasare numai din faptul de a nu fi inteles dar si din situatia de a nu intelege. Elogiul prostiei: psihologie aplicata la viata cotidiana. Vasile Pavelcu.

Superb.

In singuratatea mea - promit ca nu fac filosofie acum - m-am distrat azi cu fragmente din cartea asta.

Nu inteleg pe cineva. De ce? Pentru ca ideea lui e "mediocra" - cum spune in carte - si mai mult, omul e mediocru, nu stie sa se faca inteles. Ce mai, e prost de-a dreptul. Sunt prea destept pentru el. "Aici atingem momentul tragic, cand genialitatea fictiva si prostia autentica declara, in culmea megalomaniei, razboi prostiei aparente si inteligentei autenice."

am sters ce scrisesm in continuare, mi-am dat seama ca am promis sa nu fac filosofie .. alta data

That's how a rebel speaks
While all the others sweak
IIo - Rebel

Colour My Eyes

Realizez ca e penibil ce se intampla cu mine, si mi-e rusine.

Cred ca am spus in ultimul timp asta de o mie de ori. In ultima vreme observ ca am intrat intr-un proces de .. auto .. ironie, critica, whatever, care devine din ce in ce mai acut.

Am tot felul de visuri, care merg de la un telefon nou, cand cel pe care-l am acum refuza - cu o incapatanare pe care numai electronicele pot sa o dovedeasca - sa raspunda la comenzi, la o masina care sa nu pocneasca din toate incheieturile, la o casa pe malul oceanului (sau intr-un sat in alpi ;) ). Zaraza ma complimenteaza in fiecare seara ca nu mi-am schimbat telefonul, si ma simt flatat, dar sincer, nu cred ca asta ma ajuta cu ceva.

Adica da, ok, am citit pana acum ... mult. Stiu multe chestii, cate putin din fiecare, pot discuta despre diverse subiecte, mergand de la filosofie pana la politica sau fizica cuantica (cate putin am spus, ! ). Au fost momente cand mi-am dorit sa nu fiu asa, sa fiu un prost si un nesimtit, pentru ca asa sunt prea sensibil, prea empatic, prea nustiucum, si nu ajung sa fac nimic pentru ca m aia lumea inainte bla bla. Pe undeva chestia asta si-a pus amprenta in psihicul meu pentru ca in ultimul timp m-am prostit, treptat; ma sperie ca nu mai stiu sa raspund la intrebari simple sau uit mereu cine a scris cutare carte.

Asa, nu asta voiam sa spun.

Nemultumirea mea e alta. De fapt, eu nu inteleg care e problema. Nu as putea sa stau in "casa cu terasa", la malul oceanului, sa citesc ?? WTF? Undeva in subconstientul meu, probabil din cauza exemplului oferit de multi, afaceristii , ca si fotbalistii, sunt toti niste prosti. Wrooong!! Una din chestiile care m-a facut sa renunt la ce faceam inainte a fost ca am sesizat eu ca , vezi doamne , ma prostesc. Nu mai am timp sa citesc, si sunt mereu cu treburi. Lasa, bine ca am acum timp.

1. Vreau casa cu terasa, la ocean. Si oceanul sa fie frumos si albastru, ca in OC. Vreau masina calumea, 2 masini, 3, fara numar. Vreau yacht ( poate gresesc, si atunci imi cer scuze in avans , dar, fratilor, se scrie yacht, ca sa te dai mare ca stii engleza, ca mine, sau iaht, pentru ca asa e in DEX, nu yaht ! !) Vreau multi bani, sa pot merge in diverse locuri si sa-mi cumpar toate prostiile. Vreau sa ma simt marinimos, sa pot ajuta pe cineva si sa ma simt bine cu asta. Vreau sa am o afacere care sa mearga bine, si sa fie cinstita. (Si da, firaraldracului, sunt sigur ca se poate chestia asta). Vreau sa am masina frumoasa, sa fiu bine imbracat si sa ma admire lumea. Care-i problema?? Vreau vreau vreau.

2. Sa nu fii surprins(a) daca data viitoare cand imi spui ca "visez frumos" sau ca nu se poate sau ca e prea greu, sau ca eu nu pot, sau ca numaistiudincemotiv eu nu fac bine ca ma gandesc la asta si ar trebui sami vad de treaba de zi cu zi, deci ziceam, sa nu fii surprins(a) daca ori te injur ori te plesnesc peste fata. Nu imi mai jigni visurile, mintea, si nu imi mai pune piedica cand alerg.

3. Lumea este vinovata pentru ce mi se intampla mie. Si eu sunt vinovat. Si acum nu glumesc. Am fost impins inspre ce sunt acum, si am fost slab si nu m-am impotrivit (destul). Persoanele care si-au proiectat "viziunea lor" asupra vietii mele si eu am fost prost s-o imbratisez, si slab sa n-o pot contesta si respinge. M-am lasat convins.

4. Ce naiba caut eu angajat ??? Sau ma rog, hai sa zic, startul e mai greu, am schimbat orasul, aici nu sunt in elementul meu, imi trebuie o acomodare. Pana cand??? Ce naiba cum pot sami cumpar casa cu terasa din salar ? Nici directorii de la Regii, cu salariile de-si fac cruce oamenii la teve cand le aud nu pot sa-si faca casa in Malibu din salar. WTF ?? Niciodata n-o sa pot indeplini nici un vis din salar, indiferent ce vis sau ce salar o sa am.

5. Am bani acum. Poate am spus vreodata ca n-am. Am. Pot sami cumpar cel mai scump telefon ( sa n-aiba diamante:) , totusi). SI probabil ca odata, cand porcaria de acum se va bloca, il voi da cadou la cineva pe strada sau am sa-l calc in picioare pana nu mai ramane nimic si am sa intru in primul magazin sa-mi iau altul. Masina nu pot sa-mi cumpar, inca , dar in ritmul de acum voi putea in curand. Nu raman niciodata fara bani, si fac cam tot ce imi doresc, cumpar cam ce vreau ( asta pentru ca nu vreau marea si sarea). N-am datorii sau credite. ( bine, hai, am unul, dar nu ma pot hotara sa-l platesc nu de bani ci tot (la naiba) de gura altcuiva). Dar nu pot sa-mi cumpar casa in Malibu. Si in ritmul asta n-o sa pot niciodata. N-o sa am niciodata yacht si n-o sa schiez niciodata in Alpi unde am sa am o cabana cu o pisica.

Aurea Mediocritas.. my ass. M-am saturat sa tot fac"ce trebuie" si sa tot va ascult prostiile zi de zi. Lucrez, am un servici, am sa renunt la un moment dat la el, ca sa-mi urmez visurile. Da, visurile mele sunt Masini si Case. Care-i problema ? Sunt mai destept de cat voi, si o sa am mai multi bani ca toti la un loc. De ce ? Pentru ca asta vreau, de aia. N-o sa fac totul azi, sau maine. No sa am maine casa, dar o s-o am. Si n-o sa fac credit pentru un telefon, si n-o sami cumpar blugi din descoperit de cont pe card. Idiotilor!

Hai, razi! Si da, stii foarte bine ca razi degeaba, pentru ca am obtinut Tot ce am Vrut pana acum si n-o sa ma opresc aici !


"..wake me on the day that i will miss.."
Mark Norman presents Celine - Colour My Eyes.

Urme

De aici, de sus, se vede soseaua. Masinile trec rar, si oricum, le cunosc pe toate. Rar vine cineva strain. Nu are cine sa-i primeasca pe straini aici.

De multe ori mi se intampla sa ies din casa si sa plec pe jos spre vale, si ma intalnesc cu cei care mai stau pe aici. Nu ne cunoastem, si rareori ne aruncam cate un salut reciproc. Uneori ii surprind privindu-ma, si atunci isi intorc capul, vinovati. Nu-i inteleg pe oamenii de aici. Nu inteleg daca asa sunt ei sau e ceva in legatura cu mine.

Inca nu am curaj sa-i spun nimic. Am trecut iar unul pe langa celalalt dimineata, fara sa ne spunem nimic. A plecat.

Ce imi place cel mai mult aici e linistea. Si sentimentul ca e locul meu. Ca m-as putea simti bine aici orice s-ar intampla. Practic aveam tot ce imi dorisem vreodata, si apoi am ajuns aici. Nu imi trebuie decat o noapte, o zi. Imi e de ajuns acum sa inchid ochii, oriunde as fi. Ca un vis.

In casa e bine doar cand e cald. Altfel, rece, e impersonala. A nimanui. Dimineata, langa sticla rece a geamului, aceeasi privire. Obosita; deznadejde, da, asta e cuvantul. Departe in vale, ii vad masina, a plecat. N-am rezistat , am fugit. Se lasa noaptea si frigul. Nu imi urasc singuratatea. Cu obrazul lipit de el, copacul e cald. Am stiut dintotdeauna ca ei sunt vii, si imi place cand simt asta.

Pisicile -negre- plang ?

Traim timpuri interesante

si totusi cred ca nu ne bucuram de ele.

Mereu vad pe strada, sau in "mijloace" batrani cu o anumita ... distinctie. Nu stiu de ce , dar mereu remarc chestia asta la barbati. La femei mai putin. Sunt imbracati cu haine vechi, ponosite (imi revine obsesiv in minte cuvantul "balonzaid", fara legatura directa cu ce vreau sa spun) cu parul alb, mustata bine intretinuta (Fairbanks :) ). In tramvai privesc mereu cu un aer putin dezaprobator dar mai mult .. compatimitor.

Ma refer la cei care nu-i dispretuiesc pe "tinerii din ziua de azi" ci la cei carora ... le pare rau. Acei batrani care spun "ehe' , pe vremea mea.." dar nu criticand. Ei pur si simplu nu mai inteleg ce se intampla in jurul lor si se simt straini, dar nu din cauza cartelelor de metrou, bancomatelor, touchscreen-urilor ci din cauza indiferentei, rautatii, badaraniei (etc) pe care o vad in jur.

Batranii care se intalnesc intre ei si ridica respectuos palaria si se saluta "Traiti' domn' director !" si discuta despre "vremurile bune". Batranii au spus si vor spune mereu ca "pe vremea lor era mai bine". Pe vremea lor erau alcoolici care injurau pe strada, erau hoti de buzunare, erau tigani, erau hotii, violuri, crime, saracie, la fel cum sunt si acum, nu despre asta e vorba.

Eu cred ca ce incearca sa spuna e ca sentimentul general nu era cel de acum. Poate ma insel, si nu e vorba despre asta. Dar poate pe vremea lor lumea nu se calca in picioare in ritmul in care o face acum.

Incerc sa ma gandesc, daca maine as fi batran, cum m-as uita in urma la viata mea de acum, si cred ca mai degraba as privi-o cu dispret. "pe vremea mea .." mi-ar aduce aminte niste lucruri destul de neplacute, si asta ma face sa cred ca e momentul sa se schimbe ceva.

Am divagat. Vroiam sa vorbesc despre cum batranii apreciaza "vremurile" in care au trait, chiar daca din multe puncte de vedere "atunci" era mai rau decat "acum". Dar am ajuns din nou la nemultumirea mea , despre "sa se schimbe ceva".



later edit:
n-am putut rezista sa nu adaug aici ceva gasit pe overheardinnewyork.com Seamana prea mult cu ce mi se intampla in fiecare zi in tramvai.

Tourist fighting his way off the train: Look, people. You actually have to let us out of the train before you can get on.
Old guy: This is New York, son. A simple 'Fuck you' will do.

Cand ... ( Urme 2 )

Imi dau seama ca am devenit oarecum dependent de copacul asta. Am nevoie sa stau rezemat de el si sa vad muntele ca sa ma regasesc. Poate am facut chestia asta de prea multe ori. Am invatat sa fug prea repede.

Cu obrazul lipit de el, copacul e cald. Am stiut dintotdeauna ca ei sunt vii, dar acum e prima oara cand simt asta.

Cred ca era trecut e miezul noptii cand am ajuns. Nu stiu cum am ajuns, am condus mecanic, desi drumul pana aici e senzational. Am adormit imediat, si-mi amintesc - m-am gandit ca sunt norocos ca n-am adormit la volan.

N-am sa inteleg niciodata cum intra si de ce vine mereu. Cand am deschis ochii era, ca de obicei , la geam, privind - asa cum privesc de obicei pisicile - spre nicaieri. La ce te gandesti? Prima oara cand am venit aici, am gasit-o langa casa, si a intrat odata cu noi. Atunci nu eram inca singur. Apoi a venit , de fiecare data cand am venit si eu. Cu ochii mari, si o privire intrebatoare, trece pe langa mine si alearga la geam. Nu i-am dat niciodata nimic, practic majoritatea timpului ne ignoram reciproc. Ea dor vine si se uita pe geam.

Am fugit din nou, aici langa copac, pentru ca nu mai puteam suporta. M-am saturat de frica. Am venit sa o las aici.

Se vede si casa mea, de aici. Mica, in spate, unde se termina muntele. O casa simpla, de lemn, cu padurea in spate, la 50 de metri. Cred ca am platit cam mult pentru ea atunci.

Nu am avut niciodata rabdare sa ma interesez, dar nu cred ca pisica asta isi gaseste prea bine locul aici. Si daca stau sa ma gandesc nici nu am mai vazut alta. Ma rog.

Bate vantul. Rece, dar nu vreau sa ma ascund. Ma dor urechile, si ma bucur, si nu mi-e frica.

Asta as vrea sa visez.

2006-2007

Nu stiu cine a spus chestia asta, si nici nu as putea sa o citez, dar ideea principala era urmatoarea... Da, stim cu totii ca scopurile / obiectivele sunt foarte importante. Da, Anul Nou este un moment bun pentru a evalua ceea ce s-a intamplat pe parcursul anului trecut, si a fixa ceva nou spre care sa te indrepti in anul care vine. Problema e ca nu e de ajuns. Marea majoritate a oamenilor fac o lista de obiective, si nu o mai citesc niciodata. In cel mai bun caz o citesc la anul, si atunci se descurajeaza vazand ca multe din chestiile pe care si le-au propus au ramas la stadiul de "vreau sa .." si isi propun "anul asta CHIAR am sa ...". OK, poate daca in dimineata aia de 1 ianuarie cand faci lista si esti mahmur, obosit sau mai stiu eu cum , chiar VREI sa schimbi ceva, dar ce folos daca peste 5 zile cand esti din nou la servici deja ai uitat jumatate din ce ai scris pe lista? Si cu ce o sa te ajute daca te uiti pe lista de obiective si o analizezi odata pe an, la 1 ianuarie?

2006-2007 (in sensul de revelion, etc.) nu a insemnat nimic pentru mine. Nu m-am uitat in urma, la 2006, pentru ca stiu foarte bine ce gasesc acolo. Vise neimplinite si bucurii. lucruri pe care le-am vrut si pe care nu le-am avut sau chestii care ma mir ca am fost in stare sa le cumpar. Certuri si distractie, depresie si ras in hohote. Oameni de care m-am despartit, dupa care plang, oameni pe care ma bucur ca i-am cunoscut.

Nu (mai) trag linie dupa 2006. Un an nu are un rezultat. Pe 1 ianuarie 2007 e mult mai bine decat pe 1 ianuarie 2006. Pe 1 ianuarie 2007 e mult mai rau decat pe 1 ianuarie 2006.

Si iau o singura hotarare pentru 2007. Am sa scriu lista de obiective, am s-o citesc si am s-o actualizez ( nu cred ca am sa reusesc zilnic, dar ) de multe ori, de cate ori este nevoie. Anul 2007 este format din multe zile si rezultatul lui 2007 este suma rezultatelor zilelor lui.

La multi ani !

Luni

Ultima "luni" de servici pe anul asta. In continuare ma simt aici "din greseala". E ca si cum ma atept sa se termine; nu mi se potriveste, si nu ma simt bine. Si nu e vorba de serviciul unde sunt acum. E vorba de concept, in general.

Am ajuns aici ... din inertie. La un moment dat, in urma cu ... ceva timp, am renuntat sa mai gandesc pentru mine, am luat decizia ca ceea ce spun altii e deajuns. In felul asta, m-am gandit eu, e mai simplu. Pot sa spun "nu e vina mea". Pot sa spun "eu am zis ca asta n-o sa mearga, dar ..". Da. In felul asta am scapat de responsabilitatea ca inainte de a ma culca sa ma gandesc ce o sa se intample maine. Maine ma duc la servici, unde "muncesti doar cat sa nu fii dat afara si esti platit cat sa nu pleci in alta parte". Pot sa adorm linistit uitandu-ma la un film, de ce sa-mi fac griji pentru maine.

Si la urma urmei, daca maine se intampla ceva rau, nu e vina mea. Nu stiu daca este cineva din jurul meu care sa nu fie vinovat de insuccesul meu. Si daca este, gasesc un loc liber imediat. Daca maine salarul meu ar fi la jumatate si ar trebui sa muncesc dublu, as face-o , la urma urmei, ASTA E. Nu sunt eu vinovat ca am ajuns in situatia asta, din cauza lui x a trebuit sa renunt la .. , si din cauza lui y a trebuit sa plec de la .., si am venit aici pentru ca asa au zis sh si tz ca e bine.

Si la urma urmei, ce vrei? Nu inteleg. Toata lumea munceste. Fii bucuros ca ai un salar destul de bun. Unii te invidiaza. Tu trebuie sa-i invidiezi pe cei cu salar mai mare. Toata lumea face credite, e clar ca asa se face, alfel cum.

Si la urma urmei uite ce frumos e aici la servici. Nu trebuie sa muncesti CHIAR TOT timpul. Nu trebuie sa vii la ora fixa, este cafea si apa plata gratis. Uau! Ei, da , seara mai stai o ora doua peste program. La urma urmei ce mare lucru faceai acasa in orele astea? Oricum acasa e urat, te mai si certi ( daca ai cu cine). Lasa, uite aici macar te apreciaza cineva. Cred. Si la urma urmei, poate stai peste program ca nu ti-ai facut treaba bine, doar asta e datoria ta, nu?

Nu inteleg de ce imi fac rau singur, am momentele astea cand ma gandesc asa.. Cum ar fi daca as avea si eu bani.. sa am nu stiu asa , ceva .. un TALENT deosebit, sau .. sau .. sa-mi vina si mie o idee de asta senzationala.. maama, si sa-mi fac o firma, si sa am masini, si case. Si telefon cu Symbian 9.2. Dar e clar ca asta no sa mi se intample mie niciodata. Eu n-am talente si nici nu-mi vin idei. Plus ca presupunand prin absurd ca mi-ar veni o idee, n-as putea niciodata s-o duc la sfarsit. Pai in tara asta nu se poate face nimic. Tre sa furi, sa ai prea multi bani, sau relatii ca sa reusesti ceva. Plus ca nici singur nu pot, dar nici sa ma asociez nu e o idee prea buna, pentru ca o sa ma fure asociatul, sau o sa ma pacaleasca sau o sa ..

Lasa, uite, toata lumea e bucuroasa aici la birou. Hai ca inchid, ca vine sefa' .

terapeutic

Exista in viata mea unele perioade in care nimic nu merge. Nimic. Si nu vorbim aici de momentele in care "am ghinion". Nu, nu. *Nimic* nu merge.

Mai intai bat cu degetele in birou. Apoi incep sa spun chestii de genul "Asa , bravo, nu ma lasa sa fac *cutare*, bravo!". Apoi ma enervez, si injur, mai tare, Mai tare, MAI tare.
In functie de cantitatea de cofeina in sange, bat cu pumnul in masa, arunc diverse obiecte ori doar strang din pumni. Apoi evident se instaleaza starea "post-nervoasa", de ... cum sa-i spun dezamagire, in care ma parasesc puterile si ma bag in pat ferm hotarat sa nu mai fac nimic niciodata.

Dupa (in medie) 25 de secunde sar in picioare ferm hotarat "Nuu, nu ma dau batut, unul dintre noi trebuie sa renunte si eu nu renunt. Nu ma intereseaza, ce faci, eu nu dau inapoi ..(continua cam 5 minute)".

Mereu am un *inamic* imaginar, care urmareste sa ma impiedice sa-mi fac treaba. Azi am fugit de el de dimineata dar il simt ascuns undeva intr-un colt. Si ma pandeste.

Fii atent, daca citesti peste umarul meu: azi am treaba, si n-am chef de joaca. Si daca totusi te hotarasti sa vii, vino inarmat cu multa rabdare, cause' i'm gonna' put up a fight!

Ce inseamna sa ...

ai succes sau sa fii un ratat.

Well , imi dau seama ca intr-adevar, nu am stat niciodata sa ma gandesc serios la treaba asta.

Si incepe: sa ai succes inseamna sa ai bani si sa .. Inevitabil, pentru mine, sa ai succes inseamna sa ai bani. Da, stiu, satisfactiile adevarate provin din alte chestii bla bla. Stiu asta si sunt de acord. Dar pentru mine (cel putin la ora actuala) succesul este legat de bani. Si din nou, nu SA AI BANI inseamna sa ai succes, dar sunt legate intre ele. Cand ma gandesc la succes ma gandesc la masini frumoase, la case comfortabile, la lipsa de nervi, la lipsa de griji la puterea sa fii multumit cu ce faci si ce ai.

Sa ai succes cred ca inseamna sa faci ceea ce iti doresti sa faci, sa ai vise/scopuri si sa muncesti pentru a le realiza, sa nu simti nevoia sa fii fals, sau sa fii "ca cineva".


Sa fii ratat pentru mine inseamna ( cred ca am spus-o si intr-un post anterior) sa realizezi ca nu ai ceea ce iti doresti, sa vrei ceva dar sa nu faci nimic ca sa ai , si poate pe deasupra sa invidiezi (cu toata gama) pe cei ce au.

Acum ma simt ca si cum ...

as fi castigat un premiu surpriza.

Pentru ca , asa, din senin, am inteles o chestie foarte importanta pentru mine.
Am auzit de sute de ori despre modurile subtile in care te sabotezi singur. Despre chestiile negative pe care le asociezi ( gresit) cu succesul, cu banii etc. si asa "ceva te retine". Nu pot sa spun ca nu am crezut in ideea asta, dar pana acum pur si simlu nu puteam sa mi-o explic, sa o inteleg , sa imi dau un exemplu .. din mine.

Am citit tot felul de exemple: daca ai bani iti pierzi prieteniidaca ai bani unii din prietenii sau cunostintele tale o sa aiba nu stiu ce comportament impotriva ta si tu in subconstient stii asta si nu vrei. BS. Stiu asta si nu ma intereseaza. Ca simti ca daca tu ai bani inseamna ca i-ai facut pe spinarea altora, si nu te simti bine. Pe naiba. Ca succesul inseamna ca vei fi singur. etc etc

Ei bine azi mi-am dat seama despre ce e vorba, am inteles, cum s-ar spune. Si da, in ciuda faptului ca am declarat de zeci de ori exact contrariul, mi-e frica de bani si mi-e frica de success. De ce ? ( Pentru ca sunt un idiot? Nu. )

Imi doresc mult sa castig un milion de dolari la loto dar mi-e mai frica sa se intample chestia asta. De ce anume mi-e frica? Nu am sa stiu ce sa fac cu banii, am sa-i investesc prost, am sa-i pierd, am sa ma fac de ras.

Imi doresc foarte mult sa am afacerea mea proprie, si sa am succes, dar .. daca la un moment dat am sa incep sa pierd ... am sa pierd totul, am sa ma fac de ras, o sa fie prea tarziu ca sa mai fac altceva.

Mi-e frica sa fiu bun la servici pentru ca mi se pare ca ratez altceva. Si mi-e frica sa plec de la servici pentru ca dau cu piciorul la ..

Daca citeste cineva asta , stiu, o sa zici " Ce idiot, pai toata lumea stie chestia asta , ca mereu ti se pare ca pierzi mai mult de cat castigi, ca e in <> umana sa aiba sentimentele astea, indecizia, etc."

Eu am trait in nebunia mea, pana acum, cu sentimentul ca sunt mai presus de fricile astea. Si mereu ridicam din umeri cand auzeam un astfel

Si asta este explicatia locului unde ma aflu acum, a faptului ca nu fac altceva , ca nu am mai mult, (ca nu castig la loto), etc

Off iar nu pot sa termin ce am de spus din cauza servicului.

ce voi face la 30 ani

incercand sa gasesc un raspuns la o intrabare pur tehnica am intrat pe analytics la blog-ul meu (neacutalizat de muult timp). La termenii de cautare(google, evident).

"Bizar" este putin spus. "Ciudat".. dar in sensul cel mai rau al cuvantului.

Pe langa niste chestii banale, sau normale, "doresc sa muncesc ceva acasa", "videoclipuri cu prosti", amenda fara bilet tren" si multe altele de acest fel , gasesc:

"animale care aud sunete" -- intr-un post trecut (foarte controversat, de altfel) criticam pe unii oameni( le spuneam atunci "bucuresteni", si da , stiu ca am exagerat cu asta) ca au o "relatie nepotrivita" cu animalele. Dar se vede treaba ca problema era mult mai grava. Eu am si scris acolo ceva de genul "animalele sunt acele chestii care misca, scot sunete, etc si nu sunt facute de om". Dar de aici pana la formularea asta "animale care aud sunete" . Cum adica MA IDIOTULE ??? CE SA AUDA ANIMALELE , CULORI ??

"vreau sa incep o afacere" - si eu , am si facut chestia asta pana acum. Solutia e chiar sa o incepi, in loc sa cauti pe net diverse chestii ca sa pierzi timpul o ora, doua.

"sunt un ratat" - si eu ma simt asa cateodata. Te compatimesc. Hai sa ne plangem, de mila, unul la celalalt. Doar de asta m-ai cautat, nu ? Asta o sa ne faca sigur sa iesim din starea asta.

SI ACUM PIESA DE REZISTENTA:
PERECHEA "ce voi face la 30 de ani" si parca providentialul raspuns imediat mai jos "sa muncesc".
CINE SA-TI RASPUNDA, OMULE? Ce raspuns cauti tu la intrebarea asta, si la cine ??? Vei face la 30 de ani exact CE VEI VREA TU SA FACI. Cum pot unii oameni sa puna niste intrebari asa de gresite ?
Hai, sa incercam impreuna:
Ce VREAU sa fac la 30 de ani.
Ce AR FI FRUMOS sa fac pana la 30 de ani.
Ce M_AR FACE SA FIU MANDRU daca as reusi sa fac pana la 30 de ani.
etc.

Nu mai cauta pe google, raspunsul e la tine, in capul ala pe care il folosesti pentru a pricepe ce scrie in fiecare zi in "Compact", pe care-l iei gratis de la metrou si ti se pare ca ai facut o economie, in drum spre servici unde tragi chiulul si ti se pare ca il tragi in piept pe patron , ca asta e scopul tau final doar, nu ?

Hai, sa incercam impreuna. Pana la 30 de ani , VREAU SA AM BANI. VREAU sa am afacerea mea ( sau sa am o CARIERA adevarata) , Vreau sa am o casa frumoasa. VREAU sa am o familie ( cum vrei tu , sanatoasa, frumoasa etc.)

Hai , mai zi , ce mai vrei.

Si ceva pe care l-am auzit si tot am vrut sa scriu undeva si nu stiam unde. Nu-i asa ca ti-ar place sa ai mai multi bani la sfarsitul lunii decat inca multa luna la sfarsitul banilor ? :)

stare de ..

Nu-mi doresc nimic, nu fac nimic, nu ma bucur, nu am timp. Ma enervez. Ma enervez si mai tare. Ma grabesc. Sunt obosit. Disperat.

SI mai grav este ca nu inteleg de ce. Daca stau , asa cum stau acum, si ma gandesc, nu inteleg de ce sunt asa.

Stiu de ce sunt obosit, pentru ca stau 18 ore pe zi in fata monitorului. Ce nu stiu este de ce fac asta , pentru ca ce trece de 8,10 ore nu-mi aduce nimic in plus.
Stiu de ce sunt nervos, pentru ca (am impresia) ca sunt inconjurat de prosti. De oameni care ma forteaza sa fac anumite lucruri pe care nu vreau sa le fac.
Ma enervez si mai tare pentru ca imi dau seama ca nu fac ceea ce trebuie, spun ceva si nu ma asculta nimeni. Bigotismul generalizat. "A bigot is a prejudiced person who is intolerant of any opinions differing from their own. "

De fapt sunt suparat nu pe altii,sunt suparat pe mine. Pentru ca nu reusesc sa fac ceea ce ar trebui sa fac si ma invart in cercuri din ce in ce mai mari , mai departe de centru.

Ce naiba...

(no subject)

Mie imi place sa cred (inca) ca "locuiesc" provizoriu. Adica urmeaza sa
... ma mut undeva. 7 luni de provizorat ...

Din acest motiv al provizoratului acum 6 luni cand am pus net aici ...
am pus de la sala de net de la parter. Am avut mari semne de intrebare
in legatura cu ce fac in momentul in care ..patronul ?.. de la sala mi-a
zis ca nu pot avea internet la 2 calculatoare cu un singur cablu. ook.
Dar am mers inainte.

Si acum ..tadaaaam. Omul meu, patronul de la sala de net ( si eu am fost
pana mai acum 7 luni patron la o sala de net :p ), s-a gandit el , cu
capul lui, ( si in mod sigur n-a mai intrebat pe nimeni) ca GATA , a
venit momentul sa nu mai poti avea internet cu un abonament decat la un
calculator. A gasit el o solutie, cu un program, cu parole, etc.

Acum scriu gratie Vodafone+Bluetooth, pt ca aparent eu nu mai am
internet. Contactat telefonic, "persoana" imi expune/ explica situatia.

Eu timid(asa sunt eu , mai timid) incerc sa aduc vorba despre un router
cu wireless (stiti, ptr. laptop, mai merg cu el prin casa). El nu,
nimic, programelul lui nu merge instalat pe router. Pai si daca vreau
linux? Eu chiar nu vreau sa dau net mai departe, dar am laptopul si ..
). Si acum capitalismul intervine in forta. Imi spune.. "oare nu mai
bine merg eu la RDS? Imi dau aia acolo tot cam ce-mi da si el , si n-am
restrictii.."

Si chestia cea mai ciudata e ca eu sunt obisnuit sa platesc o suta, doua
de dolari la net ... si el imi cere 750 mii ... si nu e in stare sa faca
o afacere.. sa-mi propuna ceva ...

Daca in ziua de azi esti dispus sa alungi un client care e dispus sati
plateasca dublu un abonament ( da recunosc, sunt comod, si sunt dispus
sa platesc dublu pt comoditatea mea.) asta in ochii mei e un semn clar
ca ar trebui sa faci altceva in viata.

De ce nu ?

pentru ca :

nu are cum sa mearga chestia asta .
e prea complicat, nici nu merita sa incerc.
n-am sa fiu in stare sa ma descurc, daca o sa mearga.
nu pot singur.
nu am cu cine.
o sa iasa prost.
daca ma amendeaza garda ?
o sa rada toti de mine, n-am sa mai pot da ochii cu nimeni.
nu e momentul potrivit.

hei. am sentimentul ca as putea continua asa inca jumatate de ora. Cele de mai sus le-am scris pe nerasuflate. Nu e bine ce se intampla.