24 septembrie 2007

Constatari de luni dimineata

sau Cauza si efect
sau The monday morning heart attack (link)


Am adormit duminica noapte gandindu-ma la risc. Riscul in afaceri e de doua tipuri: exista un risc care provine dintr-o alegere pe care o faci, risc pe care ti-l asumi, e constient, pe care poti sa-l estimezi si care iti poate aduce un castig, sau o pierdere. Risti atunci cand lansezi un nou produs, pentru ca poate avea succes - si vei castiga mai mult, sau poate fi un esec de piata si atunci pierzi banii investiti in dezvoltare, cheltuielile de productie, etc. Eu ii spun risc asumat sau risc calculat. Probabil profesorii de economie ii spun altfel (si spre rusinea mea nu stiu cum). Un altfel de risc este insa cel pe care nu ti-l asumi, care nu deriva dintr-o decizie a ta: exista riscul unui dezastru natural, al unui razboi, sau altele de acest tip (sigur, exista asigurari, dar si riscuri impotriva carora nu te poti asigura). Acesta pentru mine este riscul pur si simplu, pentru ca nu stiu cum altfel sa ii spun. Oare in viata nu e la fel?

E luni dimineata si nu vreau sa ma duc la servici. Sunt obosit, ma doare capul si parca m-a prins o raceala, o gripa, ceva. As vrea sa stau pur si simplu acasa sa mai dorm sau sa citesc. Sa-mi beau linistit cafeaua si sa ma uit la un film. Vreau sa ... nu mai trebuiasca sa muncesc niciodata, sa am bani si sa ma duc unde vreau, sa fac ce vreau.
Urasc serviciul la care trebuie sa ma duc, pentru ca nu imi ofera altceva decat bani - bani pe care ii folosesc pentru casa si masa - care ma ajuta sa ma duc la servici. Traiesc intr-un cerc vicios.
Chiriile sunt mari si banii pe care ii castig nu imi permit sa locuiesc intr-o casa decenta, nu imi permit sa-mi cumpar o masina, nici n-am cum sa ma gandesc sa-mi cumpar o casa, nu reusesc sa merg in concedii in strainatate ca toata lumea. Sunt sarac.
La servici nu imi vor da mai multi bani... si e din ce in ce mai rau, nu stiu cat am sa mai pot suporta. Nu stiu ce am sa ma fac, va trebui sa plec in alta parte, dar unde? Si oare sunt destul de bun ca sa merg in alta parte? Undeva unde sa ma plateasca mai mult? Probabil ca n-am sa fiu in stare sa fac fata, nu stiu destule si nu mai sunt in stare sa invat... nici nu mai am timp. Si asa mi-e frica sa nu ma dea afara de unde lucrez acum ... ce ma fac daca raman fara salar?
Urasc faptul ca e luni dimineata, imi urasc serviciul, imi urasc viata, ma urasc pe mine. De cate ori te-ai simtit asa? Exista unii oameni care datorita parintilor ( sau matusilor , etc) au atat de multi bani incat nu au nevoie sa munceasca. Exista unii oameni care nu au nevoie sa munceasca pentru ca au castigat la loterie. Au atat de multi bani incat nevoia de a munci pentru bani e inexistenta. Ii invidiezi? Sunt oameni care au foarte multi bani pentru ca au facut foarte multi bani. Au muncit zi si noapte pana au cladit imperii financiare, au facut afaceri foarte profitabile sau au strans fiecare leu, pana au adunat o avere. Oameni care nu ies niciodata din birou, fie ca e luni sau duminica si nu stiu nimic altceva decat munca lor, sau oameni care nu cumpara nimic "extravagant", nu mananca niciodata la restaurant. Oameni care traiesc doar la servici. Ii compatimesti?

Si acum, ca sa revin la constatarile mele de luni dimineata... viata e guvernata de cauza si efect. Norocul sau ghinionul nu exista decat in masura unor "exceptii" care vin sa confirme aceasta regula. Sigur, toti ne asumam riscuri. Toti ne supunem riscurilor "pur-si-simplu" in fiecare clipa a vietii - riscam sa ne inbolnavim, sa ne pierdem buletinul sau sa ne calce masina.

Unii oameni insa isi risca banii si timpul in speranta unui castig. Unii castiga si altii nu - iar din cei care pierd, unii aleg sa riste in continuare. Cei care stau pe margine judeca succesul sau insuccesul din prisma riscurilor "pur si simplu" care iau forma norocului sau ghinionului. Cutare a avut noroc, iar celalalt a avut ghinion. Putini intuiesc ca intr-un risc calculat intra munca si pasiune, speranta, hotarare si frica. Ei vad doar ca unul are noroc, nu ca a fost mai bine pregatit, nu ca a muncit mai mult sau ca a stiut exact ce vrea sa obtina si ce e dispus sa piarda.

Eu cred ca pot obtine tot ceea ce imi doresc. Pentru unele ar trebui sa imi asum riscuri pentru care inca nu sunt pregatit. Sunt impotriva ideii ca pentru a obtine ceva e nevoie de multa munca - asta e principalul motiv pentru care unii oameni renunta inainte de a incepe - riscul e prea mare.


Articolul la care am pus link-ul spune ca luni dimineata riscul de infarct este cu 20% mai mare ca in orice alta zi... Nu stiu ce credeti voi, dar pentru mine riscul de a face infarct intr-o luni dimineata - plangandu-mi de mila - e pur si simplu inacceptabil.

Un comentariu:

Anonim spunea...

..azi a fost luni? :|