cand te trezesti dimineata cu doua ore mai tarziu decat ar fi trebuit, obosit si cu o durere chinuitoare de cap (aceeasi de ceva timp)? Cand citesti mailurile si realizezi ca te asteapta o zi lunga, plina de explicatii fara rost, de lucruri marunte facute doar pentru ca cineva incearca sa gandeasca in locul tau, de timp pierdut si multa oboseala - pentru ... prea putin? Cand din aceleasi mailuri te alegi cu certitudinea ca ... nu, nu iti ajung banii sa-ti cumperi masina pe care o vrei? Cand astepti un sfert de ora un autobuz care vine prea plin si in care stai inghesuit si nu ai aer? Cand astepti zece minute o functionara la banca care se misca prea greu, alte zece minute una de la electrica, cand intri la metrou pe alta parte decat de obicei si te urci in metrou spre Dristor, in loc sa urci in cel spre Obor, cand cobori din metrou si urci in cel bun, dar mai stai in statie... zece minute?
Pai - probabil - ai sa ai o zi proasta si ai sa te plangi de chestiile astea la toata lumea pe care o intalnesti, ca sa te scuzi si ca sa-ti "justifici" starea. Ai sa te plangi la toata lumea - ca sa trezesti o "compasiune" care sa te faca sa simti - justificat - ca nu esti tu de vina, ca nu ai fi putut face mai mult. Ai sa reusesti sa-ti motivezi proastele performante (fata de tine si fata de altii) si ai sa ridici din umeri spunand ca asta e, viata e o nenorocire, n-ai sa reusesti niciodata sa faci nimic in ritmul asta. Daca n-as fi asa obosit, daca n-ar fi asa aglomerat, daca ar veni odata autobuzul, daca as avea mai multi bani, daca ...
Sau, poti sa faci ce am facut eu - o pastila eferevescenta de magneziu intr-un pahar de apa rece, doua felii de lamaie si o cafea tare (da, stiu , nu e sanatos .. ), dai muzica mai tare si mergi doua statii pe jos, o compatimesti pe functionara de la banca, are probleme cu maselele, nici nu poate vorbi (nu-i povestesti ca tu ai fost sase luni anul asta la dentist de doua ori pe saptamana... ca sa n-o sperii mai tare), te miri in ce hal ai ajuns (razi de unul singur, iti dai seama ca se uita lumea la tine ciudat, da'... ce sa-i faci) cand te trezesti in Dristor cand tu trebuia sa fii deja departe... Apoi incerci sa faci alte calcule sa vezi cum faci rost de banii pentru masina (pe hartie, cu numere exacte si cu durate de timp clare, nu asa ... din cap, fara sa ajungi la nici o concluzie, cu speranta ca vei castiga la loto sau "poate apare ceva") si compui mental insemnarea asta ( imaginandu-ti cum cei care te citesc realizeaza din ce in ce mai clar ca nu esti tocmai intreg la minte .. :P)
Pai - probabil - ai sa ai o zi proasta si ai sa te plangi de chestiile astea la toata lumea pe care o intalnesti, ca sa te scuzi si ca sa-ti "justifici" starea. Ai sa te plangi la toata lumea - ca sa trezesti o "compasiune" care sa te faca sa simti - justificat - ca nu esti tu de vina, ca nu ai fi putut face mai mult. Ai sa reusesti sa-ti motivezi proastele performante (fata de tine si fata de altii) si ai sa ridici din umeri spunand ca asta e, viata e o nenorocire, n-ai sa reusesti niciodata sa faci nimic in ritmul asta. Daca n-as fi asa obosit, daca n-ar fi asa aglomerat, daca ar veni odata autobuzul, daca as avea mai multi bani, daca ...
Sau, poti sa faci ce am facut eu - o pastila eferevescenta de magneziu intr-un pahar de apa rece, doua felii de lamaie si o cafea tare (da, stiu , nu e sanatos .. ), dai muzica mai tare si mergi doua statii pe jos, o compatimesti pe functionara de la banca, are probleme cu maselele, nici nu poate vorbi (nu-i povestesti ca tu ai fost sase luni anul asta la dentist de doua ori pe saptamana... ca sa n-o sperii mai tare), te miri in ce hal ai ajuns (razi de unul singur, iti dai seama ca se uita lumea la tine ciudat, da'... ce sa-i faci) cand te trezesti in Dristor cand tu trebuia sa fii deja departe... Apoi incerci sa faci alte calcule sa vezi cum faci rost de banii pentru masina (pe hartie, cu numere exacte si cu durate de timp clare, nu asa ... din cap, fara sa ajungi la nici o concluzie, cu speranta ca vei castiga la loto sau "poate apare ceva") si compui mental insemnarea asta ( imaginandu-ti cum cei care te citesc realizeaza din ce in ce mai clar ca nu esti tocmai intreg la minte .. :P)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu