neserios

Nu-mi aduc aminte ca parintii mei sa fi facut o promisiune, cand eram mic, pe care sa nu si-o fi tinut. Nici bunicii care m-au crescut. Eu am fost dintotdeauna convins ca in momentul cand cineva spune ca se va intampla ceva, sau ca va face ceva, se va intampla. Excludem cazurile in care si un copil intelege ca "nu putem merge la plaja, afara e furtuna", etc. Apoi am crescut si sunt sigur ca mi s-a intamplat sa fiu amagit cu promisiuni, de parinti sau alte persoane, dar nu le-am resimtit cu adevarat.

Prima adevarata dovada de neseriozitate din partea cuiva a fost cand am cumparat primul calculator. "Persoana" de la care l-am cumparat, o cunostinta de-a mamei, era, ce-i drept, la vremea respectiva, unul din putinii oameni din oras care se ocupa cu asa ceva. Si da, probabil ca era foarte ocupat si distributia acum 10 ani nu era la fel de operativa ca acum. Dar a intarziat cu calculatorul o saptamana, cred. Poate mai mult... si cum il mai asteptam... Partea proasta e ca mereu spunea ca vine. Si nu venea.

Stiu ca la inceput am fost dezamagit, apoi nervos, si in final a ramas un ... dispret fata de el si fata de minciuna pe care tot o spunea. Dispretul asta il am si acum, fata de oamenii care "promit" ceva, si apoi nu se tin de cuvant. Mor de ciuda cand - din ce in ce mai rar in ultimul timp - ma las inselat de cate o astfel de persoana.

Nu ma leg numai de "promisiuni"; e vorba de "cuvantul" omului. E vorba de acele aspecte "nescrise" ale unei intelegeri. E vorba de calitatea pe care trebuie sa o aiba un produs.. sau serviciul pe care il vinde.. etc etc.

Bottom line - ma enerveaza groaznic situatia in care un om spune ca va face ceva, si nu face. Felul meu de a fi si educatia pe care am primit-o mi-au dictat pana acum sa fiu intelegator si sa tolerez o mare parte a comportamentelor respective, permitandu-i omului sa se revanseze, fiind de acord cu intarzieri, etc. Dar observ ca asta se transforma ( ca si multe altele, de altfel) in lipsa de respect. Pentru ca pana la urma totul se reduce la respect. Lipsa de respect fata de mine, pentru ca la urma urmei ma minti cu buna stiinta, si lipsa de respect fata de tine, pentru ca pierzi mult in fata mea.

Pe alta parte, nu imi plac oamenii care nu "promit" niciodata nimic. Care folosesc mereu expresii ca "am sa incerc sa ", "nu promit nimic, dar voi incerca sa ..." .. etc. Asta, pentru mine, denota o slabiciune, un defect grav al persoanei respective. Ma suprind de multe ori si pe mine facand greseala asta, si ma corectez cat pot de repede. Problema e ca nu pot avea nici un fel de incredere in ce spune omul, nu pot pune o baza in el si atunci cade automat in categoria de mai sus, a mincinosilor in care nu e bine sa ai incredere, pentru ca te vor dezamagi mai mult ca sigur.

Din ambele puncte de vedere, am admirat intotdeauna oamenii care au stiut sa spuna "Nu!". Admir faptul ca ma refuzi - chiar daca poate nu-mi convine foarte mult- si prefer oricand sa spui "Nu!" decat sa spui "Am sa incerc" si sa nu poti face nimic, incurcandu-mi tot planul, sau spunand "Da" cand stii ca nu vei putea si in felul asta stricand nu numai planul cat si relatia.

Pentru ca da, atunci cand spui de prea multe ori ca vei face un lucru si nu il faci lumea te eticheteaza ca finid "neserios". SI ORICAT DE BUN AR FI SERVICUL TAU, PREFER UNUL MAI PROST, MAI SCUMP SAU MAI GREOI, DAR DE CARE POT FI SIGUR!!!

Concluzii am 2:
In primul rand, la baza afacerii mele va sta MEREU sinceritatea fata de client si fata de parteneri.
In al doilea rand, deja cititi destul de multi blogul asta, si multi ma cunoasteti. Marea majoritate deja v-ati recunoscut in ce am scris. Ce se schimba ACUM este ca nu mai accept sub nici o forma comportamentele astea, si astept de la voi acelasi tratament. Ori vorbim serios, ori nu mai vorbim de loc!