Faceti liniste va rog, nu mai suport.
Toata lumea vrea sa-mi spuna ceva. Fiecare altceva.
Stiti ce, oameni buni? Hai, liniste. Am nevoie de sfaturi, ma bucur pentru ele, dar ... mi se pare mie sau voi nu ma ajutati cu nimic ?
Toata lumea are o parere si se simte jignita daca nu-i dau dreptate. Toata lumea isi impune algerea. Fiecare are cea mai buna solutie. Cu pumnul strans, fiecare e pregatit sa-si apere pozitia. Si o apara, pana in panzele albe.
/*
Nu mai conteaza nimic, raspund printre dinti , imi tremura vocea si unghiile imi intra in carne dar am dreptate si nu ai sa imi demonstrezi tu contrariul acum , EU , EU AM DREPTATE , TACI, ASCULTA-MA PE MINE!!! Eu am dreptate pentru ca sunt mai batran , mai brunet, mai barbat, mai bucurestean, pentru ca am fost de mai multe ori la Constanta si am citit despre asta dimineata pe blog la cutarepunctro.
*/
Si nu inteleg de ce daca eu imi pun ceva in cap trebuie sa imi tot spuneti voi ca nu-i bine ce fac?
De ce daca voua va e frica sa faceti asa ceva automat asta inseamna ca nu e bine ? Data viitoare cand vrei sa ma mai sfatuiesti in legatura cu ce masina sa imi iau , nu te supara daca am sa-ti spun sa taci, pentru ca n-ai avut niciodata masina, si data viitoare cand ma sfatuiesti ca e mai bine cu un servici bun, nu cu o afacere "nesigura", nu te ofusca daca iti aduc aminte ca tu n-ai de unde sa stii, ca ai fost salariat toata viata...
Asa ca hai, liniste , incerc sa gandesc... daca aveti idei bune, va rog... daca sunteti gica-contra, vorbim maine ...
Cu postul asta inaugurez categoria "gica contra" .. unde ii astept sa-i pun la colt pe cei care imi mananca zilele din lipsa de ocupatie...
23 februarie 2007
20 februarie 2007
Romania
din nou o insemnare scrisa in fuga.. tre sa ma organizez cumva, ca nu se mai poate...
cred ca am mai scris despre asta .. nu mai stiu... "de ce nu vreau sa plec din Romania".
Da, urasc tara asta, plina de mitocani, birocratie, coruptie etc etc . Discutiile astea parca nu se mai termina niciodata. Mi-ar place sa traiesc in Elvetia. Da, e foarte frumos acolo.. Si ai siguranta, si ai respect, si ai curatienie, etc etc
Sunt complet de acord, si as pleca imediat, sa lucrez in Elvetia, si poate chiar am sa plec, dar la 30 si ceva' de ani, poate mai mult... cand am sa vreau respect si curatienie si stabilitate mult mai mult decat imi doresc acum libertate si sa fac ceva din nimic, sa am o afacere si sa castig bani sau sa auda lumea de mine sau mai stiu eu ce.
Poate gresesc, si e numai parerea mea, dar cred ca mult mai usor pornesti ceva de la 0 in Ro decat in alta parte. Si aici nu ma refer la birocratie si infiintarea unei firme. Cred ca ceea ce nu inteleg multi este ca o afacere nu inseamna firma in sine, "sereleul" , afacerea inseamna ideea si munca. In orice proportie, idee si munca. Si cred ca in R e mai usor, pentru ca aici sunt mai multe nevoi nesatisfacute decat oriunde in lumea "civilizata", pentru ca noi abia acum ne civilizam, "a step at a time". Pentru ca aici cei care alearga aiurea dupa bani lasa multe goluri in "client service" sau in mai stiu eu ce, care pot fi umplute cu foarte putin efort.
In lumea firmelor ( asta daca e sa vorbim numai de B2B, si , sa zicem, Web development, ca e un domeniu apropiat mie acum) din romania nu toti au mii de dolari de cheltuit pe situri, nu toti au bani de Oracle , sau mai stiu eu ce alte solutii oferite de Cei Mari. Nu toti sunt dispusi sa plateasca sute de euro pentru convorbiri cu Support care sa le explice cum sa clickuiasca un buton sau altul. Multe din afacerile romanesti, cu probleme romanesti, au nevoie de solutii romanesti si aici e loc destul.
Sigur, daca mi-as pune in gand sa fiu un alt CocaCola sau mai stiu eu ce mecdonald, e clar ca ma amagesc singur, dar nu e nevoie sa faci asa ceva.. Comertul, care e cea mai raspandita activitate economica la noi (cel putin asa cred, nu sariti), te invata sa castigi din volum, nu din adaos.
Imi vin idei, si nam cu cine sa le discut. Imi vin idei, le discut, si ma demoralizeaza lumea. Imi vin idei si ma incurajeaza lumea, dar n-am resurse, sau n-am cu cine.
Daca tot am ajuns aici, mai spun ceva ce am pe suflet. Cred ca niciodata nu poti sa faci ceva de unul singur.. trebuie mereu macar doi oameni, ca sa ai cu cine te certa ca sa gasesti solutia buna. A, si niciodata 50-50 .. asta nu e un procent bun !
Dar pana la urma, una din ideile de care ma apuc, o sa se dovedeasca buna, am sa am si pe cineva alaturi, si voi mai face un pas inainte. Am trecut deja prin asta, si daca s-a terminat rau , nu inseamna ca nu se poate.
Si atunci am sa fiu multumit ca sunt in Ro, unde nu exista inca 100 de concurenti pe fiecare nisa !
cred ca am mai scris despre asta .. nu mai stiu... "de ce nu vreau sa plec din Romania".
Da, urasc tara asta, plina de mitocani, birocratie, coruptie etc etc . Discutiile astea parca nu se mai termina niciodata. Mi-ar place sa traiesc in Elvetia. Da, e foarte frumos acolo.. Si ai siguranta, si ai respect, si ai curatienie, etc etc
Sunt complet de acord, si as pleca imediat, sa lucrez in Elvetia, si poate chiar am sa plec, dar la 30 si ceva' de ani, poate mai mult... cand am sa vreau respect si curatienie si stabilitate mult mai mult decat imi doresc acum libertate si sa fac ceva din nimic, sa am o afacere si sa castig bani sau sa auda lumea de mine sau mai stiu eu ce.
Poate gresesc, si e numai parerea mea, dar cred ca mult mai usor pornesti ceva de la 0 in Ro decat in alta parte. Si aici nu ma refer la birocratie si infiintarea unei firme. Cred ca ceea ce nu inteleg multi este ca o afacere nu inseamna firma in sine, "sereleul" , afacerea inseamna ideea si munca. In orice proportie, idee si munca. Si cred ca in R e mai usor, pentru ca aici sunt mai multe nevoi nesatisfacute decat oriunde in lumea "civilizata", pentru ca noi abia acum ne civilizam, "a step at a time". Pentru ca aici cei care alearga aiurea dupa bani lasa multe goluri in "client service" sau in mai stiu eu ce, care pot fi umplute cu foarte putin efort.
In lumea firmelor ( asta daca e sa vorbim numai de B2B, si , sa zicem, Web development, ca e un domeniu apropiat mie acum) din romania nu toti au mii de dolari de cheltuit pe situri, nu toti au bani de Oracle , sau mai stiu eu ce alte solutii oferite de Cei Mari. Nu toti sunt dispusi sa plateasca sute de euro pentru convorbiri cu Support care sa le explice cum sa clickuiasca un buton sau altul. Multe din afacerile romanesti, cu probleme romanesti, au nevoie de solutii romanesti si aici e loc destul.
Sigur, daca mi-as pune in gand sa fiu un alt CocaCola sau mai stiu eu ce mecdonald, e clar ca ma amagesc singur, dar nu e nevoie sa faci asa ceva.. Comertul, care e cea mai raspandita activitate economica la noi (cel putin asa cred, nu sariti), te invata sa castigi din volum, nu din adaos.
Imi vin idei, si nam cu cine sa le discut. Imi vin idei, le discut, si ma demoralizeaza lumea. Imi vin idei si ma incurajeaza lumea, dar n-am resurse, sau n-am cu cine.
Daca tot am ajuns aici, mai spun ceva ce am pe suflet. Cred ca niciodata nu poti sa faci ceva de unul singur.. trebuie mereu macar doi oameni, ca sa ai cu cine te certa ca sa gasesti solutia buna. A, si niciodata 50-50 .. asta nu e un procent bun !
Dar pana la urma, una din ideile de care ma apuc, o sa se dovedeasca buna, am sa am si pe cineva alaturi, si voi mai face un pas inainte. Am trecut deja prin asta, si daca s-a terminat rau , nu inseamna ca nu se poate.
Si atunci am sa fiu multumit ca sunt in Ro, unde nu exista inca 100 de concurenti pe fiecare nisa !
19 februarie 2007
Nr. 9
Pianul lui Mozart s-a potrivit mereu cu viteza farururilor care se pierd in intuneric, pe sosea. Grav, si totusi te face sa zambesti usor in coltul gurii.
Ma uit la tine si tu te uiti inainte. Nu spui nimic, asa faci de obicei, am o banuiala ca te enerveaza muzica asta. Te enerveaza Mozart, asa cum te enerveaza si Wagner si Beethoven.
Te enerveaza viteza, ti-e frica.
Mereu ajung aici noaptea. padurea o stiu numai din amintirea primelor zile, si mereu cand privesc in stanga vad doar umbrele brazilor si poate uneori luna. In dreapta doar tu care privesti mereu inainte.
Cand abia cumparasem masina, si urcam serpentinele cu geamul deschis ca sa aud motorul, imi spuneai mereu sa merg mai incet. Nu sunt facut sa merg atat de incet.
Atunci mergeam la munte, sa fim singuri, doar noi. Acum, pe acceasi sosea, cu muzica la maxim si geamurile inchise, nu mai mergem nicaieri.
Inchid ochii si accelerez. Ma uit la tine si tu te uiti inainte, si iti atingi fruntea cu degetul, la ce te gandesti? LA CE TE GANDESTI ?
Ma uit la tine si tu te uiti inainte. Nu spui nimic, asa faci de obicei, am o banuiala ca te enerveaza muzica asta. Te enerveaza Mozart, asa cum te enerveaza si Wagner si Beethoven.
Te enerveaza viteza, ti-e frica.
Mereu ajung aici noaptea. padurea o stiu numai din amintirea primelor zile, si mereu cand privesc in stanga vad doar umbrele brazilor si poate uneori luna. In dreapta doar tu care privesti mereu inainte.
Cand abia cumparasem masina, si urcam serpentinele cu geamul deschis ca sa aud motorul, imi spuneai mereu sa merg mai incet. Nu sunt facut sa merg atat de incet.
Atunci mergeam la munte, sa fim singuri, doar noi. Acum, pe acceasi sosea, cu muzica la maxim si geamurile inchise, nu mai mergem nicaieri.
Inchid ochii si accelerez. Ma uit la tine si tu te uiti inainte, si iti atingi fruntea cu degetul, la ce te gandesti? LA CE TE GANDESTI ?
15 februarie 2007
procrasti .. Amanare , cum s-ar spune "pe romaneste"
Termenul nu exista in limba romana.. sau cel putin eu nu reusesc sa il gasesc in DEX.
Dusmanul meu de moarte, de cand ma stiu.
M-am decis acum sa scriu postul asta pentru ca in ultimul timp am inceput sa castig teren, in lupta cu el.
La ce ma refer, in primul rand. Pai .. am de facut x lucruri pe care le consider importante, urgente sau nu. De exemplu: proiect la care lucrez la servici, proiect la care lucrez acasa, lucrari pentru Master, etc. Si la sfarsitul zilei nu am facut nimic pentru nici una din ele, iar daca ma gandesc CE am facut imi dau seama ca nu am facut nimic, de fapt. Am pierdut timpul, pe lucruri neimportante. Am verificat de 10 ori mailul, am citit din 10 in 10 minute posturile noi pe Bloglines, stiri, am cautat articole despre ... orice subiect care imi venea in minte, m-am uitat la televizor.... De multe ori fac lucruri BUNE, UTILE, dar nu la momentul potrivit, cum ar fi sa citec o carte , de exemplu. In loc sa fac ceva urgent, citesc Magicianul, de Fowles. Da, imi place cartea, e frumoasa, dar nu e momentul!!!
Si de aici nenumarate probleme: nemultumirea, sentimentul de "sunt slab, nu sunt in stare" care se agraveaza pe masura ce trece timpul, nervozitatea, vinovatia, iritabilitatea si defensiva, in momentul in care cineva imi spune ca ar trebui sa fac "ce trebuie, nu pierde vremea".
Incepand cu inceputul, am de facut lucruri .. grele. Lucruri care presupun sa fii creativ, sa fii atent la detalii, sa stii ce faci, sa te documentezi, rutina cat cuprinde, satisfactii destul de rare si umbrite de critica si lipsa de apreciere din partea celor din jur. A, si ca sa faci ceva calumea trebuie cam 26 de ore pe zi. OK, seamana cu programul a 99% dintre voi, nu ? (Asta presupunand ca n-am sa citesc numai eu asta, desi scopul principal asta e , sa recitesc atunci cand am sa am nevoie de un impuls de incredere.) Deci e clar ca E GREU. Cand am de facut un lucru GREU, e GREU , indiferent ce conceptie am despre viata, daca am o gandire pozitiva sau sunt orientat spre scop. Sa aliniez tabele timp de 8 ore pe zi e obositor si enervant indiferent cum o iau. Sau cand sunt in fata unei probleme noi, NU STIU CUM, si mi-e frica sa nu gresesc.
Raspunsul principl pe care il am atunci cand ma confrunt cu asa ceva este simplu si la obiect: fac ceva USOR, pe care stiu sigur ca il fac BINE, care ma face sa ma simt BINE. Cel mai des intalnit exemplu e : "ordine pe birou". In cazul meu, in care prefer sa nu am nimic pe birou, pe cat posibil, asta se reduce la ce spuneam mai sus "Send/Receive" la mail, ce mai e nou pe bloguri, mai citesc un articol despre LoA, asta ma face sa ma simt bine, nu e greu de facut, fara efort. Apoi ma apuca remuscarile. Trec la treaba, apoi iar dau de greu si revin la ..
Prima chestie care m-a facut sa privesc detasat la ce se intampla a fost raportul intre pierdere/ castig. In loc sa fac ceva care imi aduce satisfactie, castig material, MANDRIA unui lucru bine facut sau a unui obstacol depasit, faptul ca fac in sila un lucru pe care unii oameni il considera atat de greu incat platesc bani grei pe altcineva sa il faca...eu pierd timpul cu Send/Receive sau articole despre explicatia in fizica cuantica a faptului ca o lanterna e mai usoara aprinsa decat tinsa. Pierd mult, castig foarte putin. Nu imi convine asta.
In loc sa fac ceva GREU, aleg sa fac ceva USOR. In loc sa fac ceva care imi va aduce o satisfactie peste o luna, citesc ceva interesant ACUM. Nu e nimic gresit in asta, nu ? Ba ESTE. "In loc sa.." , asta e greseala.
Spuneam ca am inceput sa castig teren. De fapt, cred ca am castigat razboiul. Cum ?
Am citit mult pe tema asta si multe abordari diferite si am si incercat multe din ele. Degeaba, mai devreme sau mai tarziu, tot acolo am ajuns. Am citit ceva interesant in schimb si am adaptat dupa si pentru MINE.
Se spune sa faci o lista cu tot ce faci si sa o studiezi, sa vezi unde gresesti. Eu nu pot face asa ceva. Stiu sigur, atunci cand ma cuprinde vinovatia, ce am facut gresit. Nu stiu de cate ori am deschis Bloglines, dar stiu ca l-am deschis de prea multe ori. Si atunci fac o lista ( da, e bine sa fie pe hartie) cu ce simt nevoia sa fac si n-are legatura cu proiectul la care lucrez in momentul respectiv. Ma enervez, pentru ca "nu-mi iese", si simt nevoia sa fac altceva. Asa am realizat de ce fumez, si de aia m-am lasat. Dupa 10 ani, m-am lasat de fumat pentru ca mi-am dat seama ca tigara imi oferea un TIME OUT . Si prilejul sa respir adanc. Ok, atunci, daca ma enervez si nu-mi iese, sau ma doare spatele si sunt satul de ce fac, scriu pe hartie Bloglines, si ies pe balcon, si ma uit un minut la .. peisaj ( urasc Bucurestiul, pt ca nu se vad dealuri :) ). Respir adanc de 3 ori sau injur printre dinti faptul ca nu fac altceva, ma descarc, oricum pot. Si ma intorc la treaba.
Peste 4, 5 ore, cand e intr-adevar momentul pentru o pauza, iau foaia, si iau la rand tot ce am scris pe ea. Verific mailul, posturile noi, daca nu sunt prea multe, le citesc, citesc despre ce mi-a venit in cap la un moment dat, daca se aduna prea multe le scriu in continuare pe foaie si le las pentru mai tarziu.
Mi-a fost greu, la inceput sa fac chestia asta constient, asa ca mi-am stabilit niste ore. La ora 2, pauza de o ora. La ora 9 pauza de o ora ... etc etc. Astfel incat stiu sigur ca am sa ajung sa fac chestia pe care am scris-o pe hartie, si mintea mea nu se mai intreaba mereu "a scris cineva ceva pe forumul cutare" pentru ca stie sigur ca la ora 2 o sa afle. Sunt acum LIBER sa ma concentrez pe ceea ce lucrez, si am certitudinea ca nu pierd nimic, pentru ca toate ideile si toate intrebarile sunt pe hartie, si abea asteapta sa fie verificate.
Incredibil cat de bine functioneaza sistemul asta.
Dusmanul meu de moarte, de cand ma stiu.
M-am decis acum sa scriu postul asta pentru ca in ultimul timp am inceput sa castig teren, in lupta cu el.
La ce ma refer, in primul rand. Pai .. am de facut x lucruri pe care le consider importante, urgente sau nu. De exemplu: proiect la care lucrez la servici, proiect la care lucrez acasa, lucrari pentru Master, etc. Si la sfarsitul zilei nu am facut nimic pentru nici una din ele, iar daca ma gandesc CE am facut imi dau seama ca nu am facut nimic, de fapt. Am pierdut timpul, pe lucruri neimportante. Am verificat de 10 ori mailul, am citit din 10 in 10 minute posturile noi pe Bloglines, stiri, am cautat articole despre ... orice subiect care imi venea in minte, m-am uitat la televizor.... De multe ori fac lucruri BUNE, UTILE, dar nu la momentul potrivit, cum ar fi sa citec o carte , de exemplu. In loc sa fac ceva urgent, citesc Magicianul, de Fowles. Da, imi place cartea, e frumoasa, dar nu e momentul!!!
Si de aici nenumarate probleme: nemultumirea, sentimentul de "sunt slab, nu sunt in stare" care se agraveaza pe masura ce trece timpul, nervozitatea, vinovatia, iritabilitatea si defensiva, in momentul in care cineva imi spune ca ar trebui sa fac "ce trebuie, nu pierde vremea".
Incepand cu inceputul, am de facut lucruri .. grele. Lucruri care presupun sa fii creativ, sa fii atent la detalii, sa stii ce faci, sa te documentezi, rutina cat cuprinde, satisfactii destul de rare si umbrite de critica si lipsa de apreciere din partea celor din jur. A, si ca sa faci ceva calumea trebuie cam 26 de ore pe zi. OK, seamana cu programul a 99% dintre voi, nu ? (Asta presupunand ca n-am sa citesc numai eu asta, desi scopul principal asta e , sa recitesc atunci cand am sa am nevoie de un impuls de incredere.) Deci e clar ca E GREU. Cand am de facut un lucru GREU, e GREU , indiferent ce conceptie am despre viata, daca am o gandire pozitiva sau sunt orientat spre scop. Sa aliniez tabele timp de 8 ore pe zi e obositor si enervant indiferent cum o iau. Sau cand sunt in fata unei probleme noi, NU STIU CUM, si mi-e frica sa nu gresesc.
Raspunsul principl pe care il am atunci cand ma confrunt cu asa ceva este simplu si la obiect: fac ceva USOR, pe care stiu sigur ca il fac BINE, care ma face sa ma simt BINE. Cel mai des intalnit exemplu e : "ordine pe birou". In cazul meu, in care prefer sa nu am nimic pe birou, pe cat posibil, asta se reduce la ce spuneam mai sus "Send/Receive" la mail, ce mai e nou pe bloguri, mai citesc un articol despre LoA, asta ma face sa ma simt bine, nu e greu de facut, fara efort. Apoi ma apuca remuscarile. Trec la treaba, apoi iar dau de greu si revin la ..
Prima chestie care m-a facut sa privesc detasat la ce se intampla a fost raportul intre pierdere/ castig. In loc sa fac ceva care imi aduce satisfactie, castig material, MANDRIA unui lucru bine facut sau a unui obstacol depasit, faptul ca fac in sila un lucru pe care unii oameni il considera atat de greu incat platesc bani grei pe altcineva sa il faca...eu pierd timpul cu Send/Receive sau articole despre explicatia in fizica cuantica a faptului ca o lanterna e mai usoara aprinsa decat tinsa. Pierd mult, castig foarte putin. Nu imi convine asta.
In loc sa fac ceva GREU, aleg sa fac ceva USOR. In loc sa fac ceva care imi va aduce o satisfactie peste o luna, citesc ceva interesant ACUM. Nu e nimic gresit in asta, nu ? Ba ESTE. "In loc sa.." , asta e greseala.
Spuneam ca am inceput sa castig teren. De fapt, cred ca am castigat razboiul. Cum ?
Am citit mult pe tema asta si multe abordari diferite si am si incercat multe din ele. Degeaba, mai devreme sau mai tarziu, tot acolo am ajuns. Am citit ceva interesant in schimb si am adaptat dupa si pentru MINE.
Se spune sa faci o lista cu tot ce faci si sa o studiezi, sa vezi unde gresesti. Eu nu pot face asa ceva. Stiu sigur, atunci cand ma cuprinde vinovatia, ce am facut gresit. Nu stiu de cate ori am deschis Bloglines, dar stiu ca l-am deschis de prea multe ori. Si atunci fac o lista ( da, e bine sa fie pe hartie) cu ce simt nevoia sa fac si n-are legatura cu proiectul la care lucrez in momentul respectiv. Ma enervez, pentru ca "nu-mi iese", si simt nevoia sa fac altceva. Asa am realizat de ce fumez, si de aia m-am lasat. Dupa 10 ani, m-am lasat de fumat pentru ca mi-am dat seama ca tigara imi oferea un TIME OUT . Si prilejul sa respir adanc. Ok, atunci, daca ma enervez si nu-mi iese, sau ma doare spatele si sunt satul de ce fac, scriu pe hartie Bloglines, si ies pe balcon, si ma uit un minut la .. peisaj ( urasc Bucurestiul, pt ca nu se vad dealuri :) ). Respir adanc de 3 ori sau injur printre dinti faptul ca nu fac altceva, ma descarc, oricum pot. Si ma intorc la treaba.
Peste 4, 5 ore, cand e intr-adevar momentul pentru o pauza, iau foaia, si iau la rand tot ce am scris pe ea. Verific mailul, posturile noi, daca nu sunt prea multe, le citesc, citesc despre ce mi-a venit in cap la un moment dat, daca se aduna prea multe le scriu in continuare pe foaie si le las pentru mai tarziu.
Mi-a fost greu, la inceput sa fac chestia asta constient, asa ca mi-am stabilit niste ore. La ora 2, pauza de o ora. La ora 9 pauza de o ora ... etc etc. Astfel incat stiu sigur ca am sa ajung sa fac chestia pe care am scris-o pe hartie, si mintea mea nu se mai intreaba mereu "a scris cineva ceva pe forumul cutare" pentru ca stie sigur ca la ora 2 o sa afle. Sunt acum LIBER sa ma concentrez pe ceea ce lucrez, si am certitudinea ca nu pierd nimic, pentru ca toate ideile si toate intrebarile sunt pe hartie, si abea asteapta sa fie verificate.
Incredibil cat de bine functioneaza sistemul asta.
14 februarie 2007
Scopul
Nu m-ai inteles cand am discutat despre scop. Te-ai suparat si te-ai enervat, si cred ca stiu si de ce. Da, am mereu pretentia ca le stiu pe toate, stiu.
Nu vorbeam despre un scop imediat. Vorbeam despre o directie, despre o viziune. Un scop pe care il simti, nu pe care il vrei. Toti vrem o casa, dar nu la un astfel de scop ma refeream. Normal, pe parcursul vietii asta e unul din scopurile importante. Dar e de la sine inteles. Un servici. O familie.
"Vreau sa am o afacere de succes." Da, si eu vreau. Sunt multi oameni care vor, si multi care nu vor, pentru ca e mai sigur un servici. O afacere care .. ce? Sa vinzi ceva ? Sa produci ceva ? Nu stii ... A, iti plac masinile si te gandesti ca .. "o afacere cu masini". Aha!
Mie mi-au placut mereu oamenii, cu problemele lor, si m-a fascinat mereu minciuna. Minciuna pe care o spui altcuiva, sau tie. Imi place sa vad cum se mint oamenii singuri, sau unii pe altii. Am sa fac o afacere din minciuna? Nu cred...
Te-ai enervat pentru ca ti-am zis ca nu ai un scop. Nu ai. Nici eu nu am. Nu avem, si asta ne face sa fim inferiori. Nu incerca sa-ti aperi pozitia, pentru ca nu ai o pozitie pe care sa o aperi. Daca ai avea un scop, nu ai sta la discutii cu mine, ai face un pas spre ceea ce iti doresti. Daca ti-ai dori cu adevarat sa faci o afacere cu masini, ai compara seara preturi la opeluri second hand, nu te-ai uita la stiri cu fotbalisti la teve.
Nu te justifica, nu e nevoie. Nici fata de mine, nici fata de tine. Intoarce-mi spatele, dar as fi fericit sa stiu ca macar 1 minut te-ai gandit la ce am spus. Nu-ti irosi viata traind doar pentru azi. Nu ma dispretui pentru ca nu fac ce faci tu, si nu ma condamna daca nu vreau sa fiu ca altii. Poate fac bine, poate nu.
Doreste-ti ceva. Orice.
Nu vorbeam despre un scop imediat. Vorbeam despre o directie, despre o viziune. Un scop pe care il simti, nu pe care il vrei. Toti vrem o casa, dar nu la un astfel de scop ma refeream. Normal, pe parcursul vietii asta e unul din scopurile importante. Dar e de la sine inteles. Un servici. O familie.
"Vreau sa am o afacere de succes." Da, si eu vreau. Sunt multi oameni care vor, si multi care nu vor, pentru ca e mai sigur un servici. O afacere care .. ce? Sa vinzi ceva ? Sa produci ceva ? Nu stii ... A, iti plac masinile si te gandesti ca .. "o afacere cu masini". Aha!
Mie mi-au placut mereu oamenii, cu problemele lor, si m-a fascinat mereu minciuna. Minciuna pe care o spui altcuiva, sau tie. Imi place sa vad cum se mint oamenii singuri, sau unii pe altii. Am sa fac o afacere din minciuna? Nu cred...
Te-ai enervat pentru ca ti-am zis ca nu ai un scop. Nu ai. Nici eu nu am. Nu avem, si asta ne face sa fim inferiori. Nu incerca sa-ti aperi pozitia, pentru ca nu ai o pozitie pe care sa o aperi. Daca ai avea un scop, nu ai sta la discutii cu mine, ai face un pas spre ceea ce iti doresti. Daca ti-ai dori cu adevarat sa faci o afacere cu masini, ai compara seara preturi la opeluri second hand, nu te-ai uita la stiri cu fotbalisti la teve.
Nu te justifica, nu e nevoie. Nici fata de mine, nici fata de tine. Intoarce-mi spatele, dar as fi fericit sa stiu ca macar 1 minut te-ai gandit la ce am spus. Nu-ti irosi viata traind doar pentru azi. Nu ma dispretui pentru ca nu fac ce faci tu, si nu ma condamna daca nu vreau sa fiu ca altii. Poate fac bine, poate nu.
Doreste-ti ceva. Orice.
echilibru
- concordanta intre lucruri opuse sau diferite;
- stare de liniste sufleteasca (fig) ;
sunt doua din definitiile din DEX pentru "echilibru". Cred ca e una din cele mai periculoase capcane cu care te poti intalni in viata. Cred ca majoritatea oamenilor au undeva in subconstient nevoia de echilibru in sensul de "liniste sufleteasca". Si nu ma refer la "zona de confort".
Ma refer la faptul ca oamenii cred ca pot fi "fericiti" doar cand ating o stare de echilibru, si nu pot fi fericiti decat intr-o astfel de stare. Un exemplu: daca ai cariera nu ai timp de familie. Sa mai spun ? Daca ai un servici(u) ;) bine platit nu mai ai timp sa .... Daca ai multi bani ai putini prieteni (adevarati) .
Si toti ne construim imaginea unui echilibru. Sa am un servici unde sa nu muncesc foarte mult, si sa ma plateasca binisor. Sa am o masina buna, dar nici sa nu dau o avere pe ea. etc Aici e linistea sufleteasca. Sentimentul ca faci bine ce faci , ca exista o justificare pentru ce faci si ca daca tragi linie, "e bine". Asta se traduce practic in nici nu castig foarte mult, dar nici nu pierd nimic din ce am.
Nu sunt de acord cu starea de echilibru. Daca ti se pare ca ai de toate inseamna ca iti ascunzi singur ceea ce ai putea avea de fapt.
Echilibrul e o minciuna bine elaborata, sustinuta cu eforturi prea mari. Si nu trebuie sa fie liniste sufleteasca.
- stare de liniste sufleteasca (fig) ;
sunt doua din definitiile din DEX pentru "echilibru". Cred ca e una din cele mai periculoase capcane cu care te poti intalni in viata. Cred ca majoritatea oamenilor au undeva in subconstient nevoia de echilibru in sensul de "liniste sufleteasca". Si nu ma refer la "zona de confort".
Ma refer la faptul ca oamenii cred ca pot fi "fericiti" doar cand ating o stare de echilibru, si nu pot fi fericiti decat intr-o astfel de stare. Un exemplu: daca ai cariera nu ai timp de familie. Sa mai spun ? Daca ai un servici(u) ;) bine platit nu mai ai timp sa .... Daca ai multi bani ai putini prieteni (adevarati) .
Si toti ne construim imaginea unui echilibru. Sa am un servici unde sa nu muncesc foarte mult, si sa ma plateasca binisor. Sa am o masina buna, dar nici sa nu dau o avere pe ea. etc Aici e linistea sufleteasca. Sentimentul ca faci bine ce faci , ca exista o justificare pentru ce faci si ca daca tragi linie, "e bine". Asta se traduce practic in nici nu castig foarte mult, dar nici nu pierd nimic din ce am.
Nu sunt de acord cu starea de echilibru. Daca ti se pare ca ai de toate inseamna ca iti ascunzi singur ceea ce ai putea avea de fapt.
Echilibrul e o minciuna bine elaborata, sustinuta cu eforturi prea mari. Si nu trebuie sa fie liniste sufleteasca.
08 februarie 2007
O carte pentru fiecare copil
O initiativa frumoasa, de la BookBlog.ro
"
bookblog.ro organizeaza in luna februarie o actiune de colectare si donatie de carte pentru copiii din orfelinate si centre de plasament din Bucuresti.
Daca ai acasa carti pentru copii si tineri (pana la 18 ani) - carti de povesti, de colorat, beletristica sau de specialitate (manuale scolare sau carti de nivel de scoala primara / liceu) - de care te poti desparti ca sa bucuri sufletul unui copil, SI TU POTI OFERI O CARTE !
Cartile se vor colecta:Marti, 13.02.2007, intre orele 17:00 si 20:00, in ASE, Cladirea Comert (Mihai Eminescu), la parter.Sambata, 17.02.2007, intre orele 11:00 si 14:00 in acelasi loc.
Daca ai multe carti trimite un email cu nume si numar de telefon la cartipentrucopii @ bookblog.ro pentru a discuta posibilitati de ridicare a cartilor, pina la data de 16.02.2007. Daca ai vrea sa ajuti dar nu ai carti pentru copii intreaba-ti prietenii sau macar povesteste-le de initiativa noastra.
Haideti sa ii ajutam sa viseze mai frumos!
"
http://www.bookblog.ro/anunturi/o-carte-pentru-fiecare-copil/
Eu va urez succes, si sper sa reusesc sa ajung si eu cu ceva carti la voi !
"
bookblog.ro organizeaza in luna februarie o actiune de colectare si donatie de carte pentru copiii din orfelinate si centre de plasament din Bucuresti.
Daca ai acasa carti pentru copii si tineri (pana la 18 ani) - carti de povesti, de colorat, beletristica sau de specialitate (manuale scolare sau carti de nivel de scoala primara / liceu) - de care te poti desparti ca sa bucuri sufletul unui copil, SI TU POTI OFERI O CARTE !
Cartile se vor colecta:Marti, 13.02.2007, intre orele 17:00 si 20:00, in ASE, Cladirea Comert (Mihai Eminescu), la parter.Sambata, 17.02.2007, intre orele 11:00 si 14:00 in acelasi loc.
Daca ai multe carti trimite un email cu nume si numar de telefon la cartipentrucopii @ bookblog.ro pentru a discuta posibilitati de ridicare a cartilor, pina la data de 16.02.2007. Daca ai vrea sa ajuti dar nu ai carti pentru copii intreaba-ti prietenii sau macar povesteste-le de initiativa noastra.
Haideti sa ii ajutam sa viseze mai frumos!
"
http://www.bookblog.ro/anunturi/o-carte-pentru-fiecare-copil/
Eu va urez succes, si sper sa reusesc sa ajung si eu cu ceva carti la voi !
04 februarie 2007
nu (mai) vreau sa fiu prost
In urma cu ( si nu-mi vine sa cred ca deja au trecut "ani"), pe sosea, am ajuns in spatele unei masini care transporta oi. Un "ARO papuc", in spate o cusca. Oi vii. Oile, inghesuite unele in altele, toate in aceeasi directie, cum stau oile. Mai putin una, asezata intr-o pozitie nefireasca, pentru ca nu mai incapea, si nu se putea misca, ridicata si presata de peretele de sarma. Nu pot sa descriu exact, pentru ca nu vreau sa inchid ochii sa vad. Toate oile inghesuite unele in altele, doar una privind inapoi, ridicata pe plasa de sarma. Si pentru cateva secunde am mers in spatele masinii si nu am putut sa-mi desprind ochii de imaginea care si acum e la fel de reala si de ... impresionanta. Pentru ca m-a impresionat. E una din imaginile care nu te mai parasesc niciodata. Un timp am refuzat sa o accept, am respins-o , fara succes. Apoi am acceptat-o si acum ma bucur pentru ca am trait acolo, atunci. Pentru ca am fost fata in fata cu oaia care voia sa iasa din cusca.
Asa cum se intampla mereu, cand nu poti sa accepti, nu poti sa intelegi. Si cand nu intelegi nu inveti.
Metafora - pentru ca totul e o metafora , nu ? - vietii in cusca mi se pare acum completa, si imi pare rau ca a trebuit sa dureze atat de mult timp, ca sa o inteleg.
Si sunt pregatit sa invat.
Ca viata e ca o sosea, pe care circulam in viteza, toti la un loc.
Ca,mai mult ca sigur, nu stim unde mergem, si cand aflam e prea tarziu, si nu mai putem schimba nimic.
Ca suntem condusi de altii, care nu ne vor neaparat binele, si carora nu le pasa de noi.
Ca in fata nu se vede nimic, pentru ca intre noi si cei care ne conduc e ridicat un perete. Pentru ca noi nu trebuie sa vedem. Sau poate ca vedem unde mergem, dar nu intelegem nimic.
Daca te asezi diferit fata de ceilalti, ai sa stai rau, e dureros. Si nu mai poti intra in rand cu ceilalti. Dar macar ai o sansa sa vezi ce se intampla cu adevarat.
Si daca vezi, si te cateri pe gard, nu rezolvi nimic.
Si cei care se uita la tine si te compatimesc nu te vor ajuta, chiar daca undeva in sufletul lor ar vrea. Ei sunt in masina lor si invariabil trec mai departe.
Si atat.
Eu nu ma pot multumi cu atat, mie imi trebuie mai mult. Eu trebuie sa stiu cum fac sa rup plasa, sa sar din masina, sa ma scutur de praf si sa plec in directia mea. Nu mai vreau sa fiu oaia proasta care isi da seama ca merge inainte chiar daca sta cu spatele. Nu e de ajuns.
Probabil ca pare ieftin ce-am scris, daca nu vezi atunci cand inchizi ochii.
Asa cum se intampla mereu, cand nu poti sa accepti, nu poti sa intelegi. Si cand nu intelegi nu inveti.
Metafora - pentru ca totul e o metafora , nu ? - vietii in cusca mi se pare acum completa, si imi pare rau ca a trebuit sa dureze atat de mult timp, ca sa o inteleg.
Si sunt pregatit sa invat.
Ca viata e ca o sosea, pe care circulam in viteza, toti la un loc.
Ca,mai mult ca sigur, nu stim unde mergem, si cand aflam e prea tarziu, si nu mai putem schimba nimic.
Ca suntem condusi de altii, care nu ne vor neaparat binele, si carora nu le pasa de noi.
Ca in fata nu se vede nimic, pentru ca intre noi si cei care ne conduc e ridicat un perete. Pentru ca noi nu trebuie sa vedem. Sau poate ca vedem unde mergem, dar nu intelegem nimic.
Daca te asezi diferit fata de ceilalti, ai sa stai rau, e dureros. Si nu mai poti intra in rand cu ceilalti. Dar macar ai o sansa sa vezi ce se intampla cu adevarat.
Si daca vezi, si te cateri pe gard, nu rezolvi nimic.
Si cei care se uita la tine si te compatimesc nu te vor ajuta, chiar daca undeva in sufletul lor ar vrea. Ei sunt in masina lor si invariabil trec mai departe.
Si atat.
Eu nu ma pot multumi cu atat, mie imi trebuie mai mult. Eu trebuie sa stiu cum fac sa rup plasa, sa sar din masina, sa ma scutur de praf si sa plec in directia mea. Nu mai vreau sa fiu oaia proasta care isi da seama ca merge inainte chiar daca sta cu spatele. Nu e de ajuns.
Probabil ca pare ieftin ce-am scris, daca nu vezi atunci cand inchizi ochii.
02 februarie 2007
visele..
Cand am sa am mai mult timp am sa ordonez post-ul asta, pentru ca nu e coerent. E scris asa cum l-am gandit. Si am sa continui si ideile pe care le-am inceput si le-am lasat in aer.
"Cu ce e mai bun Bill Gates decat un muncitor de la Tractorul Brasov, de ce unul din ei are milioane de dolari, si celalalt n-are nimic ? Ce a avut asta in plus? Noroc." - citat aproximativ, nu l-am retinut exact, oricum n-are importanta, ideea in sine se regaseste la tot pasul.
Uite din pacate nu pot sa fiu de acord cu asta. Nu contest conceptul de "noroc", pentru ca ar fi o prostie. Da, "norocul" exista. Dar nu e chiar ce zice lumea ca e. Cred ca Einstein a spus .."Conincidentele sunt modul prin care Dumnezeu ramane in anonimat". Norocul e la tot pasul, doar ca nu toata lumea e pregatita sa-l inteleaga.
Care e deosebirea intre Bill Gates si muncitorul de la Tractorul? Pai sa vedem... Bill Gates se trezeste cel mai bogat om al planetei, si se gandeste ce ar mai putea sa faca cu banii. Nea' Gica se trezeste, iese din casa, bea o bere si se duce la slujba, sa mai treaca o zi, sa mearga leafa. Injura guvernul si pe inginer, mai bea o bere, acasa se uita la stiri cu becali, mai bea o bere.. trece ziua.
Dar de ce e deosebirea asta? Pai , ca Bill s-a nascut in STATE, si acolo "nu erea domle' , comunistii ". Acolo puteai sa faci afaceri, la noi puteai sa fii mandatar, sa faci poze pe plaja si-atat. Nea' Gica a facut si el ce-a putut. Liceul, si la strung.
Voi astia tineri, credeti ca pe vremuri era ca-n filme? Nu era, stateam la coada la ulei toata ziua, luam pe cartela, era greu, ehe...
Pai bine, nea' Gica, da Cutare, care in 90 era si el la strung, de ce are Bre' acuma 3 masini si 2 case si tu tot cu becali si berea ai ramas ?
Pai .. Cutare a furat, ma, a furat de la stat, si pe deasupra mai era si in partid.
Pai si ce treaba are Bre' partidu?
Ehe.. astia din partid .. Lasa, ma, ca numi trebuie mie masini, astia sunt toti niste hoti, nu vreau sa fiu ca ei. Niste hoti, care traiesc pe seama noastra. Pai tu stii ca eu din leafa mea ii platesc pe astia din guvern? Hai asa o bere, ca-ncepE stirile, lasa filosofia. Vorbe ..
Da, in State in '85 ( cand lansa bill primul windows) aveai Libertatea sa faci mult mai multe ca in Romania in '85. Ba chiar mai multe ca in Romania in 2007. Dar asta nu e o justificare pentru nimic. Pentru ca in Romania exista oameni mai bogati ca in State', deci se poate si invers. Si majoritatea romanilor, a bucurestenilor, cel putin, citesc Libertatea in tramvai, in drum spre serviciul cu salarul minim.
Am pornit de la noroc.
Cand nu vrei nimic, nu te gandesti la noroc, el nu exista. Cand "ai vrea" ceva, poti sa ai noroc, sau nu. E un pas inainte, oricum. Cand esti sigur ce vrei, deja ai pornit la drum, doar cauti metode sa ajungi acolo, ai noroc sa gesesti niste scurtaturi. Cand obtii ce vroiai, si te uiti inapoi, iti spui "uite ce noroc am avut, daca nu era cutare lucru, nu puteam sa .. ". Si asta e valabil cu toata lumea. Norocul exista mereu. Trebuie doar sa fii pe faza.
Si acum, o expresie care ma deranjeaza groaznic, dar am s-o spun. Nu poti sa vrei sa fii milionar in dolari, si sa ai o .. "mentalitate de sclav". 90% din romani se compatimesc, isi spun sclavi. EU fac chestia asta zi de zi. Sunt un sclav, ma duc la servici. Sunt un sclav, fac cutare lucru. Poate azi am sa am noroc si am sa castig la loto,si nu o sa mai fiu sclav. Nu vreau sa recit ce am citit in carti, dar chiar sunt convins de chestia asta. Daca vrei sa faci ceva si incepi, vor aparea diverse ocazii. Daca in fiecare zi te uiti la televizor , bei bere si injuri guvernul, slabe sperante sa ai "noroc", sa te imbogatesti. Daca in fiecare zi te trezesti si singurul lucru la care te gandesti e cum ai sa te culci inapoi, cu ce te ajuta norocul ? Ai sa te impiedici in fiecare zi de ocazii peste ocazii sa castigi ceva in plus ( nu neaparat bani), dar nu ai sa le observi, pentru ca te gandesti la ce a facut Steaua.
Televiziunea este o metoda de anestezie sociala. N-ai nimic interesant in viata ta - te uiti la stiri; sau la o telenovela ( sau, ca mine, la O.C. care e acelasi lucru, dar acolo sunt case la malibu, si barci cu panze, pe care le iubesc de la 7 ani cand am citit prima data Toate panzele sus, si oceanul e asa de albastru). Te uiti la stiri ca sa uiti ca nu ai platit intretinerea si ca nu ai cu ce, ca sa poti sa-i compatimesti pe altii si sa te simti bine ca tie nu ti-a luat Dunarea casa. Te uiti, cautand motive sa injuri guvernul, la stirile care-ti dau motive adevarate sau inventate sa injuri guvernul.
Spuneam mai sus, nu vreau sa recit din carti, dar daca iti doresti ceva cu adevarat, vei obtine ceea ce vrei. In primul rand, si foarte important, pentru ca daca iti doresti cu adevarat ceva, vei gasi puterea sa INCEPI sa incerci sa obtii ceea ce vrei. Si odata ce ai facut primul pas, daca vrei cu adevarat ceva, e imposibil sa nu obtii. Legea Atractiei spune ca Universul iti da ceea ce iti doresti, Biblia (indiferent care din ele) spune ca Dumnezeu (indiferent care) iti da daca ii ceri, Dar primul pas e sa vrei.
Si daca uitandu-te la stiri ai sa zici "Maama As vrea si eu asa o casa!", asa cum facem toti, urmatorul pas nu e sa gasesti scuze de ce nu poti sa o ai, sau defecte celui care o are, ci sa te gandesti cum ai putea sa o ai. El cum a facut? Pot si eu ca el? Probabil ca nu. Dar ai putea altfel. Dar vor mai fi multi Bill Gates, care vor face averi din nimic, fara sa fure si fara sa faca afaceri cu statul, si fara sa fie in partid. Bill Gates , la 14 ani ( da, la varsta 14 ani , cand la noi se ia buletinul) a facut cu Allen o afacere din care a castigat 20 mii de dolari in primul an. Apoi a aflat lumea cati ani au...
Oamenii nu se pot deosebi intre ei in functie de regimul politic, de tara in care traiesc sau de alte conditii din afara. Oamenii se deosebesc intre ei prin ambitie, si prin disciplina. Vrei sa faci ceva, ai ambitia sa obtii ce vrei , sa fii mai bun, sa-ti indeplinesti visul, trebuie sa ai si disciplina. Sa nu ridici din umeri si sa spui "stiam eu ca nu poate fi asa de frumos", cand apare primul obstacol. Trebuie sa stii sa visezi, nu doar sa privesti la altii. Ce vad la televizor in momentele rare cand trec pe langa el sunt visele implinite ale altora. Eu vreau sa le vada altii pe ale mele.
Am inceput cu nea' Gica si Bill si am ajuns la teoria chibritului. Ideea mea era simpla, ca atata timp cat nea' Gica (din mine) va continua sa mearga in fiecare zi la servici sperand sa se schimbe ceva, EU nu voi obtine nimic. Ce-i deosebeste pe gica si bill .. visele.
"Cu ce e mai bun Bill Gates decat un muncitor de la Tractorul Brasov, de ce unul din ei are milioane de dolari, si celalalt n-are nimic ? Ce a avut asta in plus? Noroc." - citat aproximativ, nu l-am retinut exact, oricum n-are importanta, ideea in sine se regaseste la tot pasul.
Uite din pacate nu pot sa fiu de acord cu asta. Nu contest conceptul de "noroc", pentru ca ar fi o prostie. Da, "norocul" exista. Dar nu e chiar ce zice lumea ca e. Cred ca Einstein a spus .."Conincidentele sunt modul prin care Dumnezeu ramane in anonimat". Norocul e la tot pasul, doar ca nu toata lumea e pregatita sa-l inteleaga.
Care e deosebirea intre Bill Gates si muncitorul de la Tractorul? Pai sa vedem... Bill Gates se trezeste cel mai bogat om al planetei, si se gandeste ce ar mai putea sa faca cu banii. Nea' Gica se trezeste, iese din casa, bea o bere si se duce la slujba, sa mai treaca o zi, sa mearga leafa. Injura guvernul si pe inginer, mai bea o bere, acasa se uita la stiri cu becali, mai bea o bere.. trece ziua.
Dar de ce e deosebirea asta? Pai , ca Bill s-a nascut in STATE, si acolo "nu erea domle' , comunistii ". Acolo puteai sa faci afaceri, la noi puteai sa fii mandatar, sa faci poze pe plaja si-atat. Nea' Gica a facut si el ce-a putut. Liceul, si la strung.
Voi astia tineri, credeti ca pe vremuri era ca-n filme? Nu era, stateam la coada la ulei toata ziua, luam pe cartela, era greu, ehe...
Pai bine, nea' Gica, da Cutare, care in 90 era si el la strung, de ce are Bre' acuma 3 masini si 2 case si tu tot cu becali si berea ai ramas ?
Pai .. Cutare a furat, ma, a furat de la stat, si pe deasupra mai era si in partid.
Pai si ce treaba are Bre' partidu?
Ehe.. astia din partid .. Lasa, ma, ca numi trebuie mie masini, astia sunt toti niste hoti, nu vreau sa fiu ca ei. Niste hoti, care traiesc pe seama noastra. Pai tu stii ca eu din leafa mea ii platesc pe astia din guvern? Hai asa o bere, ca-ncepE stirile, lasa filosofia. Vorbe ..
Da, in State in '85 ( cand lansa bill primul windows) aveai Libertatea sa faci mult mai multe ca in Romania in '85. Ba chiar mai multe ca in Romania in 2007. Dar asta nu e o justificare pentru nimic. Pentru ca in Romania exista oameni mai bogati ca in State', deci se poate si invers. Si majoritatea romanilor, a bucurestenilor, cel putin, citesc Libertatea in tramvai, in drum spre serviciul cu salarul minim.
Am pornit de la noroc.
Cand nu vrei nimic, nu te gandesti la noroc, el nu exista. Cand "ai vrea" ceva, poti sa ai noroc, sau nu. E un pas inainte, oricum. Cand esti sigur ce vrei, deja ai pornit la drum, doar cauti metode sa ajungi acolo, ai noroc sa gesesti niste scurtaturi. Cand obtii ce vroiai, si te uiti inapoi, iti spui "uite ce noroc am avut, daca nu era cutare lucru, nu puteam sa .. ". Si asta e valabil cu toata lumea. Norocul exista mereu. Trebuie doar sa fii pe faza.
Si acum, o expresie care ma deranjeaza groaznic, dar am s-o spun. Nu poti sa vrei sa fii milionar in dolari, si sa ai o .. "mentalitate de sclav". 90% din romani se compatimesc, isi spun sclavi. EU fac chestia asta zi de zi. Sunt un sclav, ma duc la servici. Sunt un sclav, fac cutare lucru. Poate azi am sa am noroc si am sa castig la loto,si nu o sa mai fiu sclav. Nu vreau sa recit ce am citit in carti, dar chiar sunt convins de chestia asta. Daca vrei sa faci ceva si incepi, vor aparea diverse ocazii. Daca in fiecare zi te uiti la televizor , bei bere si injuri guvernul, slabe sperante sa ai "noroc", sa te imbogatesti. Daca in fiecare zi te trezesti si singurul lucru la care te gandesti e cum ai sa te culci inapoi, cu ce te ajuta norocul ? Ai sa te impiedici in fiecare zi de ocazii peste ocazii sa castigi ceva in plus ( nu neaparat bani), dar nu ai sa le observi, pentru ca te gandesti la ce a facut Steaua.
Televiziunea este o metoda de anestezie sociala. N-ai nimic interesant in viata ta - te uiti la stiri; sau la o telenovela ( sau, ca mine, la O.C. care e acelasi lucru, dar acolo sunt case la malibu, si barci cu panze, pe care le iubesc de la 7 ani cand am citit prima data Toate panzele sus, si oceanul e asa de albastru). Te uiti la stiri ca sa uiti ca nu ai platit intretinerea si ca nu ai cu ce, ca sa poti sa-i compatimesti pe altii si sa te simti bine ca tie nu ti-a luat Dunarea casa. Te uiti, cautand motive sa injuri guvernul, la stirile care-ti dau motive adevarate sau inventate sa injuri guvernul.
Spuneam mai sus, nu vreau sa recit din carti, dar daca iti doresti ceva cu adevarat, vei obtine ceea ce vrei. In primul rand, si foarte important, pentru ca daca iti doresti cu adevarat ceva, vei gasi puterea sa INCEPI sa incerci sa obtii ceea ce vrei. Si odata ce ai facut primul pas, daca vrei cu adevarat ceva, e imposibil sa nu obtii. Legea Atractiei spune ca Universul iti da ceea ce iti doresti, Biblia (indiferent care din ele) spune ca Dumnezeu (indiferent care) iti da daca ii ceri, Dar primul pas e sa vrei.
Si daca uitandu-te la stiri ai sa zici "Maama As vrea si eu asa o casa!", asa cum facem toti, urmatorul pas nu e sa gasesti scuze de ce nu poti sa o ai, sau defecte celui care o are, ci sa te gandesti cum ai putea sa o ai. El cum a facut? Pot si eu ca el? Probabil ca nu. Dar ai putea altfel. Dar vor mai fi multi Bill Gates, care vor face averi din nimic, fara sa fure si fara sa faca afaceri cu statul, si fara sa fie in partid. Bill Gates , la 14 ani ( da, la varsta 14 ani , cand la noi se ia buletinul) a facut cu Allen o afacere din care a castigat 20 mii de dolari in primul an. Apoi a aflat lumea cati ani au...
Oamenii nu se pot deosebi intre ei in functie de regimul politic, de tara in care traiesc sau de alte conditii din afara. Oamenii se deosebesc intre ei prin ambitie, si prin disciplina. Vrei sa faci ceva, ai ambitia sa obtii ce vrei , sa fii mai bun, sa-ti indeplinesti visul, trebuie sa ai si disciplina. Sa nu ridici din umeri si sa spui "stiam eu ca nu poate fi asa de frumos", cand apare primul obstacol. Trebuie sa stii sa visezi, nu doar sa privesti la altii. Ce vad la televizor in momentele rare cand trec pe langa el sunt visele implinite ale altora. Eu vreau sa le vada altii pe ale mele.
Am inceput cu nea' Gica si Bill si am ajuns la teoria chibritului. Ideea mea era simpla, ca atata timp cat nea' Gica (din mine) va continua sa mearga in fiecare zi la servici sperand sa se schimbe ceva, EU nu voi obtine nimic. Ce-i deosebeste pe gica si bill .. visele.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)