trading money for health

inspirat de aici ...

(Daca vrei sa citesti... e lung. E filosofia chibritului. Si e si personal spre sfarsit. E scris pentru mine. Nu cred ca merita efortul... )

Ca tema pentru acasa, am sa caut cartea de N. Hill unde am citit fraza "Trading Health for Money and then trading back Money for Health".

Sincronicitati sau coincidente, am auzit in ultimele trei zile de foarte multe ori discutii pe tema asta, a muncii duse pana la extrem, 18 ore pe zi. Neaparat necesar, sa spun si eu ceva pe tema :).

"Daca as putea munci 18 ore pe zi... nu, daca as putea munci 24 de ore pe zi, as face-o. 7 zile pe saptamana. Si la 40 de ani cand am adunat destui bani as face inconjurul lumii si mi-as cumpara case si masini si vapoare."

Si cunosc oameni care nu s-ar opri, si chiar nu se opresc, nici duminica. Problema nu se pune totusi asa. Problema se pune sa muncesti atat timp cat poti sa o faci FARA sa-ti afecteze sanatatea. Problema se pune sa muncesti atat timp cat esti productiv, si cat CASTIGI cu adevarat ceva. Greseala pe care o fac majoritatea oamenilor este ca nu se trec niciodata pe EI INSISI in ecuatia profitului ( profit = venituri - cheltuieli). Cheltuieli , Costuri. Sigur, cheltuielile sunt de multe feluri, si majoritatea FINANCIARE. Dar sanatatea ( fizica si mentala), familia, amintirile, sentimentele, TREBUIE trecute si ele in ecuatie.

Daca la sfarsitul celor 24 de ore ai castigat o gramada de bani, dar n-ai un prieten, nu ai zambit macar odata, familia(daca o mai ai) te priveste ca pe un strain, tremuri de nervi si te doare spatele si te ustura ochii... unde e castigul?

Ii dispretuiesc pe cei care stau degeaba toata ziua sau care muncesc de la 9 la 5 "de nevoie", ca sa-si plateasca facturile. Pe cei care merg "la servici" si urasc munca pe care o fac.
Ii dispretuiesc pe cei care "isi iubesc munca" si muncesc 18 ore pe zi si isi iau "teme pentru acasa". Pe cei care nu gandesc sau nu vorbesc decat "servici"("job").

Multi dintre noi traiesc cu impresia ca sunt "valori nedescoperite" care merg zi de zi la servici si fac o munca sub valoarea lor adevarata. Ca "ar putea mai mult dar..". Si aici incep o gramada de "dar ..". "Tinerii nu pot face nimic in ziua de azi..." "Iti trebuie bani ca sa .." "Eu am talent dar se cauta altceva.." "Seful meu e un idiot si nu vrea sa ma promoveze.." etc etc. Oameni care au mereu impresia ca ar putea fi mai buni ca altii, dar nu "au conditii". Ok, INCEARCA!!! Da-ti demisia si fa ce ai tu impresia ca ar trebui sa faci defapt. Fa tot ce poti. Si daca dupa o luna, doua , trei, vezi ca ai gresit si ca de fapt NU POTI, scoate-ti chestia asta din minte si angajeaza-te inapoi. Nu ai sa mai regreti niciodata ca "ai fi putut face ...". Ai incercat. GATA. Inapoi la servici de la 9 la 5, apoi o bere, un meci de fotbal sau o telenovela. POTI ?

Altii se trezesc dimineata si muncesc 18 ore. Ajung "acasa", singuri chiar daca traiesc cu cineva, adorm 3 ore si o iau de la capat. La o bere (rar, pentru ca nu au timp de asa ceva) se plang ca nu le ajunge timpul, povestesc la toti in jur proiectele lor, se enerveaza cand cei din jur le spun sa o ia mai incet, au impresia ca numai asa poti face "ceva". Numai daca muncesti non-stop poti ajunge "cineva" poti realiza "ceva". Muncesti 10-20 ani "la maxim" si apoi te bucuri de ce ai realizat. Mai grav e ca sunt unii care fac asta nu pentru ei, ci pentru "patron". OMULE, daca e nevoie sa muncesti 18 ore pe zi ca sa realizezi ceva, STOP. N-ai sa realizezi nimic. Ai sa ai bani, sigur, dar RESTUL?

Ca sa fiu sincer cu mine spun ca sunt intr-o perioada in care as vrea sa muncesc 24 de ore pe zi. De ce ? Pentru ca atunci cand ma opresc, nu vad nimic frumos in jurul meu. Nu ma regasesc in nimic altceva decat in ceea ce fac. Nu vreau sa ma uit la TV, nu vreau sa ma distrez si nici sa ma "relaxez". Vreau masina mai buna, vreau casa, vreau concedii in zanzibar(your passport to paradise). Imi pare rau pentru timpul pe care l-am pierdut pana acum si n-am castigat destul ca sa am toate astea. Ma gandesc mereu cum sa fac si ce sa fac ca sa castig destul. Timpul trece si eu tot nu fac nimic. In ritmul asta nu realizez nimic, daca as avea mai multi bani as incepe o afacere, daca as avea o idee, doar o idee imi trebuie... E clar, sunt un ratat. Am 25 de ani si uite, n-am masina, nu pot sa ma duc in concediu, sunt pierdut. N-am sa adun niciodata destui bani incat sa-mi cumpar sau construiesc casa pe care mi-o doresc. N-am nici o sansa. Sunt un ratat. E clar, singura sansa e sa muncesc mai mult. Am un serviciu la care stau 11 ore. Hmm poate ar trebui sa mai gasesc ceva. De ce sa merg acasa si sa ma uit la TV? Nu mai bine mai muncesc ceva si CASTIG MAI MULT ? POATE ASA Imi cumpar masina !

Ca sa fiu sincer cu mine, sunt un idiot.

Ce a fost a fost, iar ziua de maine vine dupa AZI. Daca AZI ma gandesc la ce am sa fac maine, AZI e o zi pierduta.
Si uite azi nu m-am mai trezit un ratat. Vreau masina, si am sa fac AZI tot ce pot pentru asta, fara sa ma gandesc ce voi face maine, si fara sa ma gandesc ca nu pot. Am sa muncesc 18 ore azi numai daca nu am sa fiu obosit. Nu am sa mai beau si a treia cafea doar pentru ca "daca adorm acum, raman in urma".

Stai putin. Am 25 de ani. Am avut si am firma(muncesc doar pentru mine). Si servici(muncesc si pentru altii). si bani (chiar daca nu cat as vrea) Masina. Ok, in zanzibar n-am fost niciodata. Ma repet, dar .. ca sa fiu sincer sunt un idiot. Cand am ajuns sa fiu asa de pesimist?

Viata incepe si se termina AZI. Nu vreau sa muncesc 18 ore. Nu mai imi raman decat 6.