M-am trezit dimineata cu un sentiment pur, si profund, de ura. Fara vreo tinta anume. Nu e nemultumire, sau insatisfactie, nu am visat urat (nu-mi amintesc, oricum) si nici nu am vreun motiv concret, pentru asa ceva. Doar ura.
Si e atat de bine.
Imi doresc de mult sa ma simt asa, din nou. Sa ma simt ... eu.
2 comentarii:
ura e constructiva.
Este.
In ultimul timp am fost atat de moale, si bleg... ma bucur ca n-am uitat cum e.
N-am avut rabdare sa scriu tot, in articol. Nu e ca si cum as ura ceva sau pe cineva in particular. E o .. stare. Foarte motivanta.
Trimiteți un comentariu