Poate ai sa zici, asa cum ai gandit de multe ori, ca sunt las, si renunt. Sau ca mi-e frica, si de aceea abadonez. Ca ma feresc. Ca nu-mi doresc decat ceea ce sunt sigur ca pot obtine. Nu e asa, dar nici nu simt nevoia sa te conving in vreun fel, daca nu crezi pur si simplu. Nu stiu sa-ti explic de ce renunt. Pentru ca nu e bine.
Da, m-am jucat. Probabil ca o sa mai incerc sa o fac, si am s-o fac atat timp cat ai sa ma lasi. Ti-ai dat inca seama ca e prea tarziu sa mai renunti?
Renunt nu pentru ca mi-e frica sa pierd, ci pentru ca simt ca am castigat deja, si orice urmeaza e o complicatie inutila.
E prea greu sa explic de ce nu e bine. De ce nu trebuie. Dar asa e. Si asta face parte din ceea ce ma face "fericit". Dincolo de aparente.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu