Mai devreme, la cafea cu prietenii, am avut sentimentul - inconfortabil - ca in spatele fiecarei propozitii e vorba de bani. In spatele fiecarui gand pierdut de-al meu, fara nici o legatura cu ceea ce vorbim, sau cu ceea ce se vorbeste fara ca eu sa fiu atent, e vorba de bani.
Si mi se pare ceva strain, de parca m-am trezit spectator la o piesa de teatru intr-o limba pe care n-o inteleg. Nu-mi doresc asta. Stiu ca pot fi orice sau oricine vreau sa fiu, dar acum simt ca tot ce-mi doresc e sa nu fiu... asta.
Si nu e vorba numai de bani. E vorba de statut, e vorba de imagine, e vorba de concret, de "cat" si "pe ce" am pus mana. Si nu sunt strain nici de bani, nici de imagine, sau statut. Eu sunt, si am fost dintotdeauna, concret. Dar e stupid, daca totul se reduce la asta.
Nu stiu care sunt valorile. Dar sigur nu sunt astea. Altfel nu m-as simti asa.
4 comentarii:
... si ce este 'asta', statutul si imaginea ta, care sunt ele de fapt?
Buna intrebare.
Intrebarea "care sunt valorile" mie mi se pare incompleta. Nu exista valori absolute. Exista ale mele si ale tale si ale lor. Atat.
E si mai simplu si mai greu, in acelasi timp (ca mult prea multe alte lucruri :P )
Eu pot sa intreb, tu poti sa eziti sa raspunzi. Nici o problema.
Trimiteți un comentariu