10 iulie 2010

O fereastra in cer

Ieri seara fumam pe intuneric, in bucatarie, la geam. Afara, tot intuneric - deplin. Doar cantecul greierilor, fosnetul copacilor si sunetul stropitoarelor care uda gazonul.

Si s-a aprins o fereastra in cer - ca sa nu uit ca in fata mea, la nici o suta de metri, e un bloc de 10 etaje.

3 comentarii:

  1. de-ar fi fost noaptea de Sînziene ai fi putut să te agăţi de semne şi nu de evidentul bloc :)

    RăspundețiȘtergere
  2. noaptea de Sanzaiene...inainte sa citesc cartea lui Eliade, in clasa a zecea cred ca eram, nu stiam ca exista. de atunci, aflu in fiecare an - e ca un facut - a doua zi, ca noaptea trecuta au fost "sanzaienele". si anul asta a fost la fel.

    RăspundețiȘtergere
  3. ei, nu-i nimic, tot Eliade credea că "minunile" sunt camuflate în banal, şi depinde doar de noi să le "vedem".

    RăspundețiȘtergere